Moldova îmbătrânește, dar Iașul ține linia! Presiune uriașă pe forța de muncă

Datele CNPP pentru iunie 2026, comparate cu iunie 2016, scot la iveală o schimbare spectaculoasă a structurii economice și sociale a României. În zece ani, salariul mediu brut a urcat de la 2.219 la 7.478 de lei, adică de aproape 3,4 ori. Numărul asiguraților a crescut însă extrem de puțin: de la 6,12 milioane la 6,27 milioane, numai 2,4%. România câștigă enorm la venituri, dar nu și la numărul celor care muncesc și contribuie.

În paralel, numărul pensionarilor din sistemul general a coborât de la 4,68 milioane la 4,57 milioane. Dar această scădere ascunde o transformare uriașă: pensionarii proveniți din fostul sistem al agricultorilor s-au prăbușit de la 419.439 în 2016 la doar 105.983 în 2026, adică aproape -75%. Este una dintre cele mai dramatice schimbări demografice din statistici.

Iașul, unul dintre marii câștigători ai deceniului

Județul Iași a ajuns la 209.526 de asigurați, față de 182.683 în 2016, reprezentând un plus de 14,7%. De peste șase ori ritmul național! În același timp, pensionarii din sistemul general au crescut de la 148.187 la 151.334. Dacă adăugăm și beneficiarii proveniți din fostul sistem agricol, tabloul devine și mai interesant: aceștia au scăzut de la 23.380 la 6.645, o prăbușire de 71,6%.

Astfel, Iașul are în 2026 circa 158.000 de pensionari, dacă cele două categorii sunt privite împreună, față de aproximativ 171.600 în 2016. În același timp, numărul asiguraților a crescut cu aproape 27.000. Este exact genul de evoluție care diferențiază Iașul de mare parte din Moldova: mai mulți contribuabili și o bază de pensionari care, în ansamblu, s-a redus.

Situație la limită în județele Moldovei

În restul Moldovei, imaginea este mult mai dură. Botoșaniul avea în 2016 peste 22.500 de pensionari agricultori; în 2026 mai are 6.231. Vasluiul a coborât de la 17.271 la 4.770, Suceava de la 17.592 la 4.865, Neamțul de la 13.792 la 3.815, iar Bacăul de la 13.705 la 3.597. Și Galațiul pierde masiv această categorie: de la 14.405 la 3.734.

Dar problema Moldovei nu este doar numărul pensionarilor. Este raportul dintre cei care muncesc și cei care primesc pensii. În 2026, Botoșaniul are aproximativ 58.560 de asigurați la 76.157 pensionari, Vasluiul 55.932 la 79.801, Neamțul 83.679 la 113.160, iar Vrancea 59.642 la 71.809. Cu alte cuvinte, în mai multe județe din zonă există mai puțini asigurați decât pensionari în sistemul general.

Iașul se detașează spectaculos: 209.526 de asigurați la 151.334 de pensionari, un raport de aproximativ 1,38 asigurați pentru fiecare pensionar. Este însă o poziție care trebuie apărată: salariul mediu brut de 7.007 lei rămâne sub media națională de 7.478 lei.

Iar aici apare marea contradicție. În 2016, Iașul avea un salariu mediu brut de 1.971 lei, iar în 2026 are 7.007 lei. +256%! În aceeași perioadă, numărul pensionarilor agricultori s-a redus cu peste 16.700. Moldova trece, practic, dintr-o economie cu o puternică amprentă rural-agricolă într-una în care supraviețuirea sistemului depinde tot mai mult de orașe și de noile locuri de muncă.

Problema Moldovei nu mai poate fi măsurată doar în salarii

Imaginea care se conturează este explozivă: Moldova a recuperat enorm la salarii, dar decalajul față de polii economici ai României persistă. Iașul este locomotiva regională, însă în jurul său județele se confruntă cu o combinație periculoasă: salarii încă sub media națională, baze de contribuabili fragile și populații pensionare numeroase.

Botoșani, Vaslui, Neamț și Vrancea arată însă cât de fragil poate deveni echilibrul atunci când baza economică nu ține pasul cu îmbătrânirea populației.

Iar dacă trendurile ultimului deceniu continuă, adevărata bătălie nu va mai fi doar pentru salarii mai mari. Va fi pentru suficienți oameni activi care să susțină sistemul de pensii.

Daniel BACIU