Centrul Iașului pierde locuințe. Casele devin clinici și birouri

Centrul Iașului pierde locuințe. Casele devin clinici și birouri

* case de pe Carol I, Sărărie, Berthelot, Lozonschi, George Coșbuc sau chiar din imediata apropiere a bulevardului Ștefan cel Mare apar în documentele de urbanism cu aceeași transformare: locuința cedează locul cabinetului medical, biroului sau magazinului * numai în documentațiile analizate de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice în 2026 pot fi identificate cel puțin șapte asemenea cazuri * există o presiune economică asupra funcției rezidențiale a centrului

În timp ce comunele din jurul Iașului se umplu de case și blocuri, în inima orașului se produce o mișcare mai discretă: vechile locuințe sunt transformate în clinici, birouri și spații comerciale. Dosarele ajunse în 2026 în fața Comisiei Monumentelor desenează deja o hartă a acestei schimbări.

De la casă la clinică, birou sau magazin

Unul dintre cele mai recente exemple apare pe strada George Coșbuc nr. 20. Documentația înregistrată în septembrie la Direcția Județeană pentru Cultură Iași prevede explicit schimbarea destinației unei case din spațiu de locuit în spațiu comercial. Imobilul se află în perimetrul protejat „Centrul istoric și Curtea Domnească”. Nu este un caz singular.

Pe bulevardul Carol I nr. 48, o clădire cu funcțiune de locuire intră într-un proiect de transformare în clinică medicală. Documentația din iulie 2026 prevede schimbarea destinației „din locuințe în spațiu comercial – clinică medicală”, fără intervenții structurale importante. Imobilul este el însuși monument istoric. Proiectul a primit aviz favorabil.

Pe strada Sărărie nr. 25 apare o altă mutare de funcțiune: o locuință este propusă pentru transformare în clădire de birouri. Tot pentru birouri a fost prezentată Comisiei o documentație pe strada General Henri Mathias Berthelot nr. 5, unde proiectul prevedea atât transformarea unei locuințe existente, cât și construirea unei noi clădiri de birouri. Această propunere a fost respinsă de Comisie, ceea ce arată că apariția unui proiect pe ordinea de zi nu înseamnă automat și realizarea lui.

Șapte dosare care spun aceeași poveste

Tot pe Berthelot, la nr. 3A – Lascăr Catargi nr. 35, o construcție identificată în documentație drept „locuință” este inclusă într-un proiect de schimbare a destinației în spații medicale. În același ansamblu sunt prevăzute consolidări, recompartimentări și amenajarea podului.

Pe strada Iordachi Lozonschi nr. 12A, un apartament de la parter este propus pentru transformare din locuință în spațiu comercial cu acces separat din exterior. Comisia a acordat aviz favorabil.

Iar chiar lângă principala arteră a centrului, la Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 1C, reapare în documentele din 2026 un proiect început anterior, care presupune transformarea unui spațiu de locuit în spațiu comercial, cu acces exterior, consolidări și amenajarea unui mezanin.

Luate separat, sunt simple investiții imobiliare. Puse pe aceeași hartă, încep să descrie însă un fenomen: locuința din centrul vechi are concurenți tot mai puternici – cabinetul medical, magazinul și biroul.

Centrul devine atractiv pentru servicii

Explicația economică este relativ simplă. O casă centrală nu mai valorează doar prin numărul de camere sau suprafața terenului, ci prin accesibilitate, vizibilitate și apropierea de universități, spitale, instituții și transport public. Pentru o clinică, un cabinet profesional sau o firmă, aceeași adresă poate produce economic mai mult decât dacă rămâne exclusiv locuință.

Iar documentele Comisiei Monumentelor surprind exact această presiune, deoarece o mare parte din centrul Iașului este cuprinsă în situl protejat „Centrul istoric și Curtea Domnească”. O modificare importantă de funcțiune ori de arhitectură ajunge astfel mult mai ușor în evidența publică decât într-un cartier obișnuit.

Îîn aceleași documente apar și mișcări în sens invers. La Casa Magda Isanos de pe Săulescu nr. 19A este prevăzută transformarea podului în spațiu locuibil, iar pe Iordachi Lozonschi nr. 26A există un proiect de amenajare a podului unei locuințe existente tot pentru funcțiune rezidențială. În septembrie a ajuns în consultare inclusiv un proiect pentru locuințe colective pe strada Alba nr. 2, în interiorul zonei istorice.

Toate datele converg spre o concluzie simplă – în centrul există o presiune vizibilă de transformare a fondului locativ în spații care produc venituri din comerț și servicii.

Dan DIMA