Iașul are peste 4.000 de muncitori non-UE. Asia umple golurile

* nepalezi, srilankezi, indieni și bengalezi au devenit parte din piața muncii ieșene * ultimele date oficiale arată peste 4.200 de salariați non-UE, iar sute de noi avize au fost emise în 2026

Livrează mâncare, lucrează pe șantiere, în restaurante, depozite sau producție și sunt tot mai vizibili în Iași. În spatele acestei schimbări urbane există însă o transformare mult mai mare a pieței muncii: companiile ieșene aduc mii de oameni din afara Uniunii Europene pentru joburile pe care nu mai reușesc să le acopere local.

Peste 4.200 de salariați non-UE erau deja în Iași

Cea mai recentă cifră publică precisă privind oamenii efectiv angajați în județ arată amploarea fenomenului. Inspectoratul Teritorial de Muncă avea în evidență 4.444 de contracte individuale de muncă active, corespunzătoare unui număr de 4.272 de salariați non-UE. Cea mai mare comunitate era formată din cetățenii Republicii Moldova: 1.231 de salariați. Imediat după ei veneau însă lucrătorii din Nepal, cu 1.011 persoane, și Sri Lanka, cu 426 de salariați. Datele disponibile indicau deja și angajați din Bangladesh, India și alte state asiatice. Între timp, fluxul de recrutare a continuat.

Iașul a emis peste 2.500 de avize într-un singur an

Datele Inspectoratului General pentru Imigrări arată cât de puternică a rămas cererea companiilor locale. În 2025, Serviciul pentru Imigrări Iași a primit 3.006 cereri pentru avize de angajare, dintre care 2.519 au fost aprobate, 471 respinse, iar 16 se aflau încă în soluționare.

În același an, autoritățile de imigrare din Iași au gestionat șederea și rezidența pentru 10.151 de persoane, dintre care 8.195 proveneau din state din afara UE. Printre țările cel mai bine reprezentate apar Bangladesh, Nepal, Sri Lanka, Tunisia, Maroc, Israel, India, Vietnam și Republica Moldova. Atenție însă: cei 10.151 nu sunt exclusiv muncitori și nici nu reprezintă neapărat populația străină aflată simultan în județ, fiind incluse mai multe scopuri de ședere, de la studii la muncă și reunificare familială.

Tendința a continuat în 2026. Numai între 27 aprilie și 7 iulie, în județul Iași au fost emise alte 633 de avize de muncă. La nivel național, în aceeași perioadă, cele mai multe documente au vizat curieri, manipulanți de mărfuri, muncitori necalificați în construcții, ajutori de bucătar și muncitori în activități de asamblare.

De ce vin muncitori din Nepal, Sri Lanka sau India

România nu mai importă forță de muncă doar punctual. În primele patru luni din 2026, IGI emisese deja 49.676 de avize, dintre care peste 42.000 din contingentul anual, majoritatea pentru lucrători permanenți.

Iașul reproduce această schimbare la scară locală. Construcțiile, HoReCa, curieratul, logistica și activitățile slab sau mediu calificate sunt printre domeniile în care lipsa personalului român se vede cel mai repede. Pentru companii, muncitorul adus din Asia a devenit din soluție temporară o parte a strategiei de recrutare.

Schimbarea începe să aibă efecte dincolo de economie: apar locuințe colective pentru muncitori, noi comunități religioase și culturale, probleme privind transportul și cazarea, dar și întrebări despre integrare, acces la servicii medicale, limba română sau vulnerabilitatea în raport cu angajatorul.

WorkinRomania schimbă regulile, dar sistemul a intrat deja în blocaj

În august, Ministerul Afacerilor Interne a lansat oficial WorkinRomania.gov.ro, primul sistem digital integrat pentru gestionarea accesului lucrătorilor din state terțe pe piața muncii. Angajatorii și agențiile pot încărca ofertele de muncă, solicita autorizarea și urmări procedurile online. Până la finele lunii fuseseră deja inițiate 866 de cereri la nivel național, iar pentru 103 dintre acestea IGI finalizase verificările.

Doar că prima generație WorkinRomania începe cu o problemă neașteptată. La 29 septembrie, platforma anunță că anumite fluxuri privind înregistrarea și autorizarea angajatorilor și cererile pentru vizele D/AM2 sunt dezactivate după ce Curtea de Apel București a suspendat executarea ordinului privind lista ocupațiilor deficitare.

Dan DIMA