Pensii în așteptare și detalii nespuse despre ce urmează după anii de îngheț

Ministerul Muncii confirmă că indexările neaplicate în 2025 și 2026 nu vor fi recuperate automat de pensionari, chiar dacă pensiile ar putea crește anul viitor.

Pensionarii din România au trecut prin ani în care pensiile au rămas la același nivel, în timp ce prețurile la alimente, medicamente și facturi au tot crescut. Pentru cei care trăiesc doar din pensie, diferența se simte direct în bugetul lunar. Suma primită nu s-a schimbat, dar acoperă tot mai puține cheltuieli.

Blocajul pensiilor și efectele din spatele cifrelor

Mecanismul de indexare a pensiilor, stabilit prin Legea nr. 360/2023, nu a fost pus în aplicare în 2025 și 2026. Guvernul a motivat această decizie prin lipsa banilor la buget și nevoia de a ține sub control deficitul. Astfel, valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei.

Punctul de referință este esențial în calculul pensiilor. Când acesta nu crește, pensiile rămân la același nivel, iar mecanismul anual de indexare nu funcționează. Între timp, cheltuielile zilnice au continuat să crească.

Pentru pensionari, nu este doar o chestiune de cifre. O pensie care nu se majorează pare stabilă, dar dacă prețurile cresc, banii nu mai ajung la fel. Puterea de cumpărare scade, iar acest lucru se vede imediat în coșul de cumpărături.

În spațiul public s-a discutat despre două indexări care, dacă ar fi fost aplicate, ar fi dus la o creștere cumulată de aproximativ 20%. Totuși, aceste procente nu se adună simplu, pentru că a doua majorare s-ar fi aplicat la pensia deja mărită, nu la suma inițială.

Răspunsuri care lasă loc de întrebări

Ministerul Muncii a fost întrebat dacă există un plan pentru a compensa pierderea de putere de cumpărare din perioada în care pensiile au fost blocate. Referitor la evoluția puterii de cumpărare a pensionarilor în anul 2026, menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei reprezintă una dintre măsurile fiscal-bugetare instituite pentru anii 2025 și 2026, în vederea asigurării sustenabilității poziției fiscale și a respectării angajamentelor asumate de România privind încadrarea în ținta de deficit bugetar, a transmis Ministerul Muncii.

În acest context, cadrul legal în vigoare nu prevede, în prezent, un mecanism distinct de compensare a pierderii de putere de cumpărare aferente perioadei în care valoarea punctului de referință a fost menținută la același nivel, a mai precizat instituția. Asta înseamnă că o eventuală creștere viitoare nu va aduce automat banii neacordați în ultimii doi ani.

Menținerea valorii punctului de referință la 81 de lei a făcut parte din măsurile fiscal-bugetare pentru 2025 și 2026, cu scopul de a susține bugetul public și de a respecta ținta de deficit. Decizia a fost luată pentru echilibrul bugetar.

Un alt aspect important: actualul cadru legislativ nu prevede plata ulterioară a unei sume care să acopere diferența dintre pensia încasată și cea care ar fi rezultat din indexare. Practic, pensionarii nu au acum o bază legală pentru a cere automat acești bani.

Ce nu se vede în talonul de pensie

Indexarea pensiilor presupune o creștere aplicată la suma aflată în plată, conform legii. Dacă acest mecanism este suspendat printr-un act normativ, pensia nu se recalculează pentru perioada trecută. Aici apare diferența pe care mulți pensionari o simt în buzunar.

În 2025, valoarea punctului de referință a rămas la 81 de lei, stabilită prin măsurile fiscal-bugetare de la finalul lui 2024. Pentru 2026, aceeași valoare a fost menținută prin Legea nr. 141/2025. Astfel, pensiile au rămas la nivelul înghețat.

Important de știut este că diferența dintre pensia primită și cea care ar fi rezultat din indexare nu a fost pusă deoparte pentru o plată ulterioară. Nu există un cont separat pentru fiecare pensionar. Fără o nouă lege, aceste sume nu pot fi recuperate.

Simulări care nu schimbă realitatea

Un exemplu simplu arată situația: dacă o pensie de 2.000 de lei ar fi crescut cu 13%, ar fi ajuns la 2.260 de lei. Dacă apoi ar fi urmat o nouă majorare de 7%, pensia ar fi urcat la aproximativ 2.418 lei.

Creșterea cumulată ar fi fost de aproape 21%, dar acest calcul rămâne doar teoretic. El nu reprezintă un drept bănesc garantat și nu poate fi cerut pentru perioada fără indexare.

Puterea de cumpărare, adevărata problemă

Problema nu ține doar de suma trecută pe talon. O pensie de 2.000 de lei rămâne aceeași în acte, dar acoperă mai puține cheltuieli când prețurile cresc. Aici se vede pierderea de putere de cumpărare.

Pentru pensionari, această pierdere este greu de suportat. Veniturile sunt fixe, iar cheltuielile pentru alimente, utilități și medicamente ocupă cea mai mare parte din buget. De multe ori, nu mai rămâne loc pentru alte nevoi.

Așadar, chiar dacă pensia nu scade oficial, nivelul de trai poate avea de suferit. Pentru mulți pensionari, scumpirile se văd la casă, la facturi sau la farmacie, iar această diferență nu este acoperită printr-o plată separată.

Ce se așteaptă din 2027

Se discută despre reluarea indexării pensiilor de la 1 ianuarie 2027. Printre variantele analizate se află o creștere de aproximativ 7%, dar această cifră nu este stabilită oficial.

Dacă s-ar aplica o creștere de 7%, calculele ar fi următoarele:

• o pensie de 2.000 de lei ar crește cu 140 de lei și ar ajunge la 2.140 de lei;

• o pensie de 3.000 de lei ar crește cu 210 lei și ar ajunge la 3.210 lei;

• o pensie de 4.000 de lei ar crește cu 280 de lei și ar ajunge la 4.280 de lei.

Aceste sume sunt doar calcule ipotetice, nu valori oficiale pentru 2027. Până la o decizie clară, pensionarii nu știu ce majorare vor primi.

Chiar dacă pensiile vor crește în 2027, majorarea se va aplica doar sumei aflate atunci în plată. Nu va acoperi banii pierduți în 2025 și 2026. Pentru o astfel de compensare ar fi nevoie de o lege nouă.

Ce urmează și la ce trebuie să fim atenți

În acest moment, situația este clară: pensiile ar putea crește în 2027, dar pierderea acumulată în anii fără indexare nu va fi recuperată automat. Ministerul Muncii nu a anunțat niciun mecanism legal prin care aceste diferențe să fie plătite ulterior.

Pentru pensionari, miza rămâne puterea reală de cumpărare, nu doar suma de pe talon. O eventuală indexare viitoare poate ajuta, dar nu rezolvă perioada în care pensiile au fost înghețate. Următorii pași depind de deciziile legislative care ar putea apărea.