Comoara tânără a Iașului: 8.400 de piese de patrimoniu

Iașul are palate, case memoriale, biserici vechi și muzee cu tradiție, dar una dintre cele mai surprinzătoare povești culturale ale orașului se scrie într-o instituție tânără. Muzeul Municipal „Regina Maria” a crescut rapid, de la un patrimoniu foarte redus ]n 2019 la 8.400 de piese, și a devenit un reper pentru memoria urbană a Iașului.

Într-un Iași care trăiește adesea din prestigiul marilor sale simboluri, Muzeul Municipal „Regina Maria” a reușit să se impună discret, dar spectaculos. Este cea mai tânără instituție muzeală a orașului și una dintre cele mai dinamice. În doar câțiva ani, muzeul a ajuns la 8.400 de piese, un patrimoniu construit prin donații, achiziții, cercetare și printr-o grijă constantă pentru recuperarea memoriei locale.

Nu este vorba doar despre o creștere numerică. Cele 8.400 de piese dau consistență unei povești mai mari: povestea Iașului văzut prin obiecte, documente, imagini, mobilier, artă, carte, piese etnografice și mărturii despre viața urbană. Muzeul nu adună doar exponate, ci fragmente de oraș.

„Aici, trecutul Iașului nu este prezentat rece, ca într-un inventar, ci ca o lume care poate fi privită, înțeleasă și recunoscută. Vizitatorii descoperă cum se trăia, cum se construia, cum se făcea comerț, cum arătau străzile, casele, parcurile, obiceiurile și gusturile unei societăți aflate mereu între Orient și Occident”, a spus dr Aurica Ichim, managerul instituției.

Casa Burchi-Zmeu, clădirea care ține muzeul în istorie

Muzeul funcționează în Casa Burchi-Zmeu, o clădire cu valoare istorică de pe strada Zmeu, una dintre acele case vechi care păstrează încă aerul Iașului boieresc. Nu este doar un sediu, ci parte din mesajul muzeului. Înainte ca vizitatorul să ajungă în fața exponatelor, casa însăși spune o poveste despre oraș.

Clădirea amintește de o arhitectură în care frumusețea, proporția și detaliul contau. Cerdacul, ferestrele, încăperile, atmosfera de casă veche creează cadrul potrivit pentru un muzeu dedicat memoriei urbane. Într-un oraș în care multe clădiri istorice au fost pierdute, modificate sau uitate, Casa Burchi-Zmeu devine o formă de rezistență culturală. „Aici, patrimoniul nu este desprins de loc. Obiectele nu stau într-un spațiu neutru, ci într-o casă care aparține aceleiași istorii pe care muzeul încearcă să o salveze și să o explice”, a mai spus dr Aurica Ichim.

Muzeul care arată că Iașul mai are povești de spus

Muzeul Regina Maria spune povestea Iașului prin mai multe direcții. Vizitatorii pot descoperi informații despre iluminatul orașului, dezvoltarea străzilor, denumirile vechi, comerțul, băcăliile, cizmăria, tăbăcăria, moda, mobilierul și tabieturile epocilor trecute.

Un loc important îl au și minoritățile, prezentate prin contribuția lor la dezvoltarea orașului. Este o perspectivă necesară, pentru că Iașul nu a fost construit de o singură comunitate, ci de mai multe lumi care au locuit, au muncit, au creat și au lăsat urme în memoria locală.

Muzeul vorbește și despre parcurile și grădinile Iașului, despre calamitățile prin care a trecut orașul, despre incendii, inundații și cutremure, dar și despre evoluția urbană, de la forme vechi de locuire până la case boierești și clădiri reprezentative. Este o istorie pe care mulți ieșeni o cunosc doar fragmentar, deși trec zilnic pe lângă urmele ei.

Cele 8.400 de piese nu înseamnă doar un bilanț frumos pentru o instituție tânără. Ele înseamnă o recuperare a identității orașului. Fiecare obiect păstrat, clasat, expus sau cercetat poate deveni o probă împotriva uitării.

Maura ANGHEL