Copilul, prins între părinți și instanțe. Iașul cere avocat curator

* Asociația „Justiție pentru Minori” Iași propune introducerea avocatului curator al minorului în România * audierile repetate, lipsa protocoalelor între instituții și specializarea insuficientă pot favoriza revictimizarea copilului * modelul a fost discutat de profesioniști din România și Italia

Copilul ajuns în mijlocul unui conflict familial sau al unei proceduri judiciare riscă să treacă prin audieri repetate, instituții diferite și intervenții care nu sunt întotdeauna coordonate. Asociația „Justiție pentru Minori” Iași propune introducerea în România a avocatului curator al minorului, un profesionist care să contribuie la protejarea intereselor copilului. Soluția a fost analizată, alături de alte măsuri, în cadrul unei dezbateri desfășurate la Cluj-Napoca, cu participarea unor specialiști din România și Italia.

Avocat curator pentru copil, o propunere venită de la Iași

Cum poate fi construit un sistem de justiție în care copilul să fie cu adevărat ascultat, protejat și reprezentat? De la această întrebare a pornit dezbaterea „Copilul în fața noilor realități juridice: evoluții legislative și provocări pentru justiție”, organizată de Asociația „Justiție pentru Minori” Iași, în cooperare cu Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților – Centrul Teritorial Cluj-Napoca.

La reuniune au participat avocați, magistrați, psihologi, asistenți sociali, mediatori, dar și profesioniști din educație și siguranță școlară. Cele patru paneluri au abordat justiția pentru minori din mai multe perspective, de la cooperarea dintre specialiști și prevenirea revictimizării până la dreptul școlar și rolul avocatului curator.

Una dintre temele care au stârnit un interes deosebit a fost chiar propunerea Asociației „Justiție pentru Minori” de instituire a avocatului curator al minorului în România.

Modelul italian, adus în discuție

Experiența din Italia a fost prezentată de avocata Loredana Capocelli, membră în Consiliul Baroului din Napoli, avocat curator pentru minori și formator al avocaților care îndeplinesc această funcție. Participarea sa a permis o analiză comparativă a rolului avocatului curator în protejarea copilului și în diminuarea conflictualității familiale. Pentru România, însă, mecanismul discutat rămâne în acest moment o propunere a organizației ieșene, nu o măsură deja introdusă în legislație.

Audierile repetate pot revictimiza copilul

O altă problemă majoră adusă în discuție a fost situația copiilor care, după ce ajung în contact cu sistemul judiciar, sunt obligați să treacă prin proceduri succesive și să își repete povestea în fața mai multor profesioniști. Analiza coordonată de dr. Lorena Tarlion a identificat printre cauzele revictimizării lipsa unor protocoale eficiente de cooperare între instituții, insuficienta specializare a profesioniștilor, audierile repetate și absența unor standarde unitare de acțiune.

Printre soluțiile discutate s-au numărat folosirea înregistrării audierii copilului, gestionarea pluridisciplinară a cazului printr-un manager de caz, dar și specializarea inițială și formarea continuă a profesioniștilor care lucrează cu minorii.

Conflictul dintre părinți ajunge și la școală

Discuțiile au mers și dincolo de sala de judecată. În panelul de drept școlar au fost analizate situații concrete în care conflictele dintre părinți afectează relația copilului cu unitatea de învățământ. Participanții au vorbit și despre necesitatea ca școlile să aibă acces la consiliere juridică specializată atunci când apar asemenea situații. Vocea copiilor a fost reprezentată la dezbatere și de eleva Iulia Pașca, vicepreședinte al Consiliului Județean al Elevilor. Intervenția sa a readus în discuție importanța educației juridice și nevoia ca elevii să își cunoască din timp drepturile, obligațiile și responsabilitățile civice.

„Să nu vorbim despre copil fără copil”

Concluzia reuniunii a fost că justiția pentru minori nu poate funcționa în compartimente izolate. Protejarea copilului presupune cooperarea dintre justiție, psihologie, asistență socială, educație, familie și instituțiile responsabile de siguranța acestuia.

Avocata Geta Lupu, președintele Asociației „Justiție pentru Minori” Iași, a arătat că discuțiile despre avocatul curator, dreptul școlar și prevenirea revictimizării trebuie să se transforme în mecanisme concrete.

„Să nu vorbim despre copil fără copil și să nu construim soluții pentru el fără să îi înțelegem realitatea”, a declarat aceasta. Potrivit reprezentantei asociației, obiectivul este ca interesul superior al copilului să nu rămână doar o formulă juridică, ci să se regăsească efectiv în deciziile care îl privesc.

Maura ANGHEL