Cultura, tratată ca o povară. România a ajuns ultima în UE

* doar 1,8% dintre persoanele ocupate în România lucrează în cultură, cea mai mică pondere din Uniunea Europeană * asta în timp ce cultura europeană produce afaceri de peste 500 de miliarde de euro

România se află la coada Uniunii Europene după importanța pe care cultura o are pe piața muncii. În timp ce media europeană a angajaților din acest domeniu este de 4,3%, în România procentul coboară la numai 1,8%. Diferența nu vorbește doar despre numărul artiștilor, ci despre locul acordat culturii în economie, educație și viața comunităților.

România, la mai puțin de jumătate din media europeană

Sectorul cultural al Uniunii Europene a asigurat, în 2025, locuri de muncă pentru 8,9 milioane de persoane, reprezentând 4,3% din totalul angajaților. În 17 dintre cele 27 de state membre, ponderea celor care lucrează în cultură s-a situat între 4% și 5%. România ocupă ultimul loc în clasamentul european, cu numai 1,8%, adică cu 2,5 puncte procentuale sub media UE. Ponderea înregistrată în țara noastră este mai mică de jumătate din media europeană. Următoarele state aflate la baza clasamentului sunt Slovacia, cu 3,3%, și Irlanda, cu 3,4%. La polul opus se găsesc Țările de Jos, unde cultura reprezintă 5,7% din totalul locurilor de muncă, Estonia, cu 5,3%, și Malta, cu 5,1%.

Harta publicată de Eurostat arată că România este depășită clar și de alte foste țări comuniste. Estonia ajunge la 5,3%, Letonia și Lituania la câte 4,8%, Cehia la 4,6%, Ungaria la 4,4%, Polonia la 3,9%, iar Bulgaria la 3,6%. Cu alte cuvinte, Bulgaria are o pondere a angajaților din cultură de două ori mai mare decât România.

Oltița Cîntec: „Artele sunt investiții în oameni”

Oltița Cîntec, managerul Teatrului pentru Copii și Tineret „Luceafărul” din Iași, consideră că poziția ocupată de România este rezultatul direct al bugetelor în scădere și al lipsei unei strategii culturale urmărite consecvent de autorități. „Când constatăm scăderea constantă a culturii generale în România, e înțelept să ne uităm la statisticile referitoare la «atenția» acordată sectorului cultural în patria noastră. La pachet cu inovația artistică vine dimensiunea modelatoare, iar bugetele mereu descrescătoare la nivel național, absența unor politici culturale coerente, formulate și urmărite pe termen măcar mediu, înțelegerea inadecvată a rolului foarte important al artelor în viața comunității reverberează negativ în nivelul educațional”, afirmă Oltița Cîntec.

Managerul instituției ieșene atrage atenția că arta continuă să fie privită de mulți decidenți drept o cheltuială care trebuie redusă, nu ca o investiție cu efecte sociale și educaționale pe termen lung.

„Decidenții le consideră «consumatoare», când, de fapt, sunt investiții în oameni. Dintre fostele țări comuniste, Țările Baltice și Cehia stau cel mai bine și în acest domeniu. Bulgaria, pe care o luam peste picior, este înaintea noastră și la acest capitol”, completează Oltița Cîntec.

Șase din zece angajați din cultură au studii superioare

Datele Eurostat contrazic și percepția potrivit căreia sectorul cultural ar fi unul marginal sau slab specializat. Nu mai puțin de 61,9% dintre persoanele care lucrează în cultură în Uniunea Europeană au absolvit studii superioare. Alte 31,3% au studii liceale sau postliceale, iar numai 6,7% au cel mult studii gimnaziale.

Aproape jumătate dintre angajații europeni din cultură, respectiv 48,5%, au între 30 și 49 de ani. Distribuția între femei și bărbați este aproape egală: femeile reprezintă 49,6% din total, iar bărbații 50,4%.

Cultura europeană produce afaceri de peste 500 de miliarde de euro

Cifrele economice pun sub semnul întrebării și eticheta de sector „consumator”. Cele mai recente statistici disponibile privind întreprinderile culturale arată că, în 2023, în Uniunea Europeană funcționau aproximativ 2,1 milioane de astfel de firme, reprezentând 6,4% din toate întreprinderile economiei analizate.

Acestea au generat o cifră de afaceri netă de aproximativ 524 de miliarde de euro și o valoare adăugată de 202 miliarde de euro. Cea mai mare parte a valorii adăugate a sectorului a fost produsă de întreprinderile mici și mijlocii.

Maura ANGHEL