Rapelul anti-COVID ar putea ajuta în viitoare pandemii
* dozele de rapel anti-COVID-19 ar putea oferi o protecție parțială și împotriva unor coronavirusuri animale care, în viitor, ar putea trece la om * concluzia apare într-un studiu publicat de cercetători de la University of Cambridge.
Cercetătorii de la Cambridge au analizat probe de sânge de la adulți mai în vârstă din Regatul Unit, cu vârsta medie de aproximativ 69 de ani. Persoanele incluse în studiu primiseră patru doze de vaccin anti-COVID-19, inclusiv un booster bivalent, care conținea atât tulpina originală Wuhan, cât și varianta Omicron.
Scopul cercetării a fost să afle dacă anticorpii formați după vaccinare pot neutraliza nu doar variante ale SARS-CoV-2, ci și alte coronavirusuri apropiate, descoperite la lilieci și pangolini. Aceste virusuri fac parte din grupul sarbecovirusurilor, din care provin și SARS-CoV-1, virusul epidemiei SARS din 2003, și SARS-CoV-2, virusul pandemiei COVID-19.
Anticorpii au reacționat surprinzător la două virusuri animale
Așa cum era de așteptat, anticorpii au fost mai puțin eficienți împotriva variantelor Omicron noi decât împotriva tulpinii inițiale Wuhan. Rezultatul confirmă faptul că virusul a evoluat și a învățat să evite parțial răspunsul imun construit prin vaccinare sau infecții anterioare.
Surpriza a apărut în testele pe două coronavirusuri animale apropiate de SARS-CoV-2: unul identificat la lilieci și unul la pangolini. În laborator, anticorpii persoanelor vaccinate au neutralizat aceste virusuri mai bine decât tulpina originală Wuhan, deși ele nu au infectat până acum oameni.
Rezultatul nu înseamnă că actualele vaccinuri pot opri orice viitoare pandemie. Studiul arată însă că imunitatea formată prin rapeluri ar putea oferi un avantaj în fața unor virusuri apropiate de SARS-CoV-2, dacă acestea ar trece de la animale la oameni.
Un posibil câștig de timp pentru sănătatea publică
Cercetătorii spun că booster-ele ar putea reduce severitatea bolii și răspândirea în primele etape ale unui focar provocat de un coronavirus înrudit. Un astfel de efect ar fi important mai ales pentru persoanele vârstnice și vulnerabile, cele mai expuse în timpul noilor crize sanitare.
Descoperirea poate ajuta și la dezvoltarea vaccinurilor de generație următoare. O direcție urmărită de specialiști este crearea unor vaccinuri care să țintească porțiuni ale proteinei spike comune mai multor coronavirusuri, nu doar unei singure variante aflate în circulație.
Prima infectare lasă urme în imunitate
Un al doilea studiu al aceleiași echipe arată că prima întâlnire cu SARS-CoV-2, fie prin infecție, fie prin vaccinare, lasă o „amprentă” asupra sistemului imunitar. Această primă expunere poate influența timp de ani felul în care organismul răspunde la variante noi.
Cercetătorii au analizat probe de sânge din Nigeria, recoltate în 2023, când circula Omicron. Deși multe persoane nu fuseseră diagnosticate oficial, majoritatea avuseseră deja contact cu virusul. Răspunsul imun era încă dominat de tulpini mai vechi, chiar și după expuneri ulterioare la Omicron.
Această amprentare imunitară poate fi utilă, dar poate și limita reacția organismului la variante foarte diferite. De aceea, concluziile studiilor sunt importante pentru proiectarea vaccinurilor viitorului și pentru pregătirea în fața unor posibile pandemii.
Nicoleta ZANCU