De la Constantin cel Mare la BNR. Credința scrisă pe monede

* unele dintre cele mai valoroase monede bizantine din colecția Muzeului Băncii Naționale a României ajung la Iași * piesele vor fi prezentate într-o expoziție care urmărește aproape 17 secole în care moneda nu a fost doar instrument economic, ci și purtătoare de mesaj religios și politic

Crucea, monograma lui Hristos, chipurile împăraților și inscripțiile creștine au circulat secole întregi din mână în mână, odată cu banii. Expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”, care se deschide pe 6 octombrie la Palatul Culturii din Iași, aduce piese din aur, argint și bronz din colecția BNR și pune în aceeași vitrină economia, credința și propaganda de stat.

Moneda, „rețeaua socială” a lumii vechi

Cu mult înainte ca mesajele să fie distribuite prin presă, televiziune sau internet, una dintre cele mai eficiente forme de comunicare în masă încăpea în palmă: moneda. Circula între orașe, provincii și imperii și purta cu ea chipul conducătorului, simbolurile puterii și, treptat, semnele noii religii dominante.

Această istorie poate fi urmărită la Iași în expoziția „Inscripții creștine în emisiuni monetare (sec. IV–XXI)”, realizată de Banca Națională a României și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, în cadrul Sacrum Iași Art Festival. Vernisajul este programat marți, 6 octombrie 2026, de la ora 13.00, la Muzeul de Istorie a Moldovei din Palatul Culturii. Expoziția, curatoriată de Sabina Marițiu și Alexandru Constantin Chituță, reunește piese din aur, argint și bronz din colecția BNR. Miza expoziției depășește însă valoarea numismatică. Monedele arată cum un obiect creat pentru schimb economic a devenit, începând cu secolul al IV-lea, un mijloc extrem de eficient de transmitere a simbolurilor creștine. Organizatorii subliniază tocmai această dublă funcție: utilitate economică imediată și vehicul pentru răspândirea imaginilor și mesajelor religioase.

Anul 327: Hristos intră explicit pe moneda imperială

Momentul-cheie este epoca lui Constantin cel Mare. Transformarea nu s-a produs însă peste noapte. Un solidus de aur emis în anul 316, aflat astăzi în colecția British Museum, îl prezintă încă pe Constantin alături de zeul solar Sol, la câțiva ani după convertirea împăratului asociată tradițional cu bătălia de la Podul Milvius. Apoi limbajul monetar se schimbă. British Museum datează în 327, la Constantinopol, o monedă de bronz considerată primul tip monetar pe care noua credință a lui Constantin este proclamată explicit: stindardul imperial poartă Christograma, semnul format din literele grecești Chi și Rho, primele două litere ale numelui lui Hristos. Este o transformare uriașă pentru istoria comunicării. O monedă de numai 18 milimetri și 2,96 grame putea purta mesajul noii orientări religioase a imperiului către mii de oameni care nu aveau acces la texte, manuscrise ori discursuri imperiale. Câteva decenii mai târziu, mesajul devine și mai direct. O monedă emisă în jurul anului 350 îl are pe revers pe Chi-Rho încadrat de Alpha și Omega, prima și ultima literă ale alfabetului grec, cu trimitere la simbolistica biblică a începutului și sfârșitului.

Aur, argint și bronz: ce aduce BNR la Iași

La Palatul Culturii vor putea fi văzute „câteva dintre cele mai valoroase monede bizantine” din patrimoniul Muzeului BNR, potrivit comunicatului expoziției. Instituția nu a făcut publică în documentul transmis lista integrală a pieselor și nici valoarea lor de inventar, astfel încât aceste date nu pot fi încă evaluate riguros. Expoziția nu se oprește însă în Antichitate sau Evul Mediu. Traseul ajunge până în secolul XXI, prin monede jubiliare emise de BNR în ultimele decenii pentru evenimente și personalități ale Bisericii.

Un detaliu mai rar pentru public este că monedele moderne sunt prezentate împreună cu machetele și matrițele de batere, astfel încât vizitatorul poate vedea nu doar rezultatul final, ci și modul în care o idee, o imagine și o inscripție sunt transformate într-o piesă monetară. BNR deține o colecție numismatică mult mai largă, documentele instituției indicând achiziții de monede dacice, grecești, romane, bizantine și românești. Un material educațional al băncii urmărește istoria banilor pe mai bine de două milenii, de la tetradrahmele ateniene din secolele V-IV î.Hr. până la emisiunile contemporane.

La aproape 1.700 de ani distanță, expoziția de la Iași permite citirea acestor bani nu doar prin valoarea lor economică, ci ca unele dintre cele mai mici și mai rezistente „afișe” politice și religioase pe care le-a produs istoria.

Maura ANGHEL