Revoluția AI lovește economia! Leonardo Badea, prim-viceguvernator BNR: „Are loc o schimbare de paradigmă”

Economia mondială intră într-o nouă eră, iar inteligența artificială poate schimba din temelii felul în care se creează valoarea. Nu mai este vorba doar despre roboți, aplicații sau instrumente spectaculoase, ci despre o transformare care poate modifica productivitatea, munca și chiar ierarhia economică dintre state.

Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, vorbește despre o „schimbare de paradigmă” și despre apariția unei noi forme de economie, în care informația, algoritmii, proprietatea intelectuală și tehnologia ajung să cântărească tot mai mult.

De la motorul cu aburi la inteligența artificială

Marile revoluții economice au avut în spate aceeași forță: capacitatea oamenilor de a transforma cunoașterea în tehnologie și apoi tehnologia în productivitate.

Motorul cu aburi, electricitatea, producția de masă, semiconductorii și internetul au schimbat radical modul în care lumea produce, muncește și comunică.

Acum, spune Badea, o nouă transformare înaintează cu o viteză amețitoare. Inteligența artificială, robotizarea, calculul cuantic, volumele uriașe de date și digitalizarea economiei încep să formeze infrastructura unei noi etape de dezvoltare.

Iar miza este uriașă.

Apare „economia binară”

În spatele acestei revoluții tehnologice se află un principiu aparent simplu: informația poate fi reprezentată, procesată și transmisă digital prin combinații de 0 și 1.

De aici ideea unei „economii binare”, în care o parte tot mai mare din valoarea unui produs nu mai provine exclusiv din materia fizică sau din cantitatea de muncă necesară pentru realizarea lui.

Valoarea se mută către date, algoritmi, proprietate intelectuală și tehnologie.

Este o schimbare care poate răsturna avantajele tradiționale ale economiilor și poate crea diferențe uriașe între statele care adoptă rapid noile tehnologii și cele care rămân în urmă.

România, în fața unei mize uriașe

Pentru economiile emergente, transformarea vine cu o provocare majoră. Dezvoltarea tehnologică și implementarea modelelor de inteligență artificială nu mai sunt prezentate ca simple opțiuni, ci ca elemente fundamentale ale noului model de dezvoltare.

Miza este evitarea „capcanei venitului mediu” și trecerea către activități cu o valoare adăugată mai mare.

În această nouă economie, productivitatea nu mai depinde doar de fabrici, utilaje și numărul de angajați. Contează din ce în ce mai mult capacitatea unei economii de a produce și utiliza tehnologie.

Momentul care a schimbat jocul

Un punct de cotitură în dezvoltarea inteligenței artificiale a fost lucrarea Attention Is All You Need, publicată în 2017 de cercetători de la Google.

Autorii au propus arhitectura Transformer, bazată pe mecanismul de self-attention. Aceasta permite identificarea relațiilor dintre elementele informației procesate fără ca acestea să fie analizate strict secvențial.

Rezultatul a fost spectaculos pentru dezvoltarea ulterioară a AI: calculele puteau fi paralelizate mai eficient, iar sistemele puteau fi antrenate folosind volume mult mai mari de date.

Tehnologia nu a rămas însă blocată în zona limbajului.

De la cuvinte la imagini și apoi la economie

În 2021, cercetătorii au demonstrat că principiile Transformer pot fi utilizate și pentru procesarea imaginilor. Imaginea este împărțită în fragmente, transformate în reprezentări vectoriale și procesate într-un mod asemănător secvențelor de cuvinte.

A fost încă un pas într-o revoluție care se extinde rapid.

Inteligența artificială nu mai este doar o tehnologie a viitorului. Devine infrastructură pentru economia viitorului.

Iar mesajul transmis de prim-viceguvernatorul BNR este unul care pune presiune pe economiile precum cea a României: într-o lume în care tehnologia poate accelera productivitatea cu o viteză fără precedent, a rămâne spectator poate însemna pierderea unei părți importante din noua cursă economică. Raaluca STROE