Iașul blocurilor uitate. Zeci de mii de familii, în pericol

* Ministerul Dezvoltării recunoaște că nu știe câte blocuri vechi are România, iar pentru un județ precum Iași, aflat într-o zonă cu hazard seismic ridicat, această realitate ridică semne serioase de întrebare * în programul de renovări prin PNRR, județul Iași apare cu 16 contracte de finanțare și 53 de blocuri incluse în Componenta C5 * la nivel național sunt finanțate 1.804 blocuri, prin 524 de contracte, în valoare totală de peste 5,7 miliarde de lei

Într-un oraș în care cartiere întregi precum Alexandru cel Bun, Dacia, Nicolina, Tătărași, Păcurari, Cantemir sau Podu Roș sunt dominate de blocuri construite în urmă cu patru, cinci sau chiar șase decenii, răspunsul oficial al Ministerului Dezvoltării produce stupefacție: instituția nu știe câte blocuri vechi există în România și nici câți oameni locuiesc în ele.

Cu alte cuvinte, în timp ce sute de mii de ieșeni își duc viața în clădiri ridicate în perioada comunistă, multe dintre ele cu instalații îmbătrânite și aflate în nevoie de investiții majore, autoritatea care gestionează programe de miliarde de lei admite că nu deține nici măcar o evidență națională a fondului locativ vechi.

Statul nu cunoaște dimensiunea reală a problemei!

Ministerul pasează responsabilitatea către Institutul Național de Statistică, susținând că aceste date nu intră în atribuțiile sale. Este o explicație care îi face pe români să se îndoiască de faptul că statul poate să stabilească priorități de investiții în condițiile în care nu cunoaște dimensiunea reală a problemei.

Pentru Iași, această lipsă de informații este cu atât mai gravă. Orașul are unul dintre cele mai extinse fonduri de locuințe construite înainte de 1990 din Moldova, iar numeroase ansambluri rezidențiale au depășit de mult pragul de 35 de ani de funcționare. În multe blocuri, instalațiile de apă, canalizare sau încălzire sunt cele montate la construirea imobilelor.

Cu toate acestea, Ministerul Dezvoltării recunoaște că nu există niciun program național dedicat înlocuirii instalațiilor de apă din blocurile vechi, deși acestea reprezintă una dintre cele mai frecvente probleme reclamate de proprietari.

Autoritățile invocă programele „Anghel Saligny” și PNDL, însă acestea finanțează infrastructura gestionată de administrațiile locale și nu oferă o soluție dedicată rețelelor interioare ale blocurilor vechi.

53 de blocuri incluse în Componenta C5, din PNRR

În privința renovării prin PNRR, județul Iași apare cu 16 contracte de finanțare și 53 de blocuri incluse în Componenta C5 – Valul Renovării. La nivel național sunt finanțate 1.804 blocuri, prin 524 de contracte, în valoare totală de peste 5,7 miliarde de lei.

Privite în contextul dimensiunii reale a fondului locativ ieșean, cele 53 de blocuri reprezintă doar o mică parte din necesarul de investiții. În lipsa unei evidențe oficiale privind numărul total al blocurilor vechi, nimeni nu poate spune câte imobile mai așteaptă să intre într-un program de renovare sau consolidare.

La fel de modestă este și situația consolidării seismice. Ministerul anunță că, la nivelul întregii Românii, doar 265 de blocuri au fost incluse în Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat. Pentru un județ precum Iași, aflat într-o zonă cu hazard seismic ridicat, această realitate ridică semne serioase de întrebare.

Paradoxul este evident: statul administrează programe de miliarde de lei, monitorizează contracte și stabilește criterii de finanțare, dar recunoaște că nu știe câte blocuri vechi trebuie, de fapt, renovate sau consolidate.

Pentru ieșeni, această recunoaștere oficială înseamnă mai mult decât o simplă lipsă de statistică. Este o chestiune legată de siguranța locuirii, de prioritizarea investițiilor și despre modul în care sunt cheltuiți banii publici. Deși, după cum se vede, viitorul investițiilor în cartierele construite în perioada comunistă este planificat fără o radiografie completă a realității din teren!

Daniel BACIU