Iașul își pregătește arhitecții pentru clădirile cu consum aproape zero
* o nouă generație de arhitecți, ingineri și proiectanți din Iași intră într-un program de 200 de ore dedicat clădirilor nZEB * scopul nu mai este doar factura mică la energie, ci felul în care vor fi desenate, orientate, izolate și echipate clădirile orașului
Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” a TUIASI a început noua ediție a programului postuniversitar „nZEB – Proiectare și Evaluare”. Timp de zece luni, participanții învață să proiecteze clădiri cu performanță energetică foarte ridicată și să le evalueze după reguli care ar fi părut exotice în arhitectura obișnuită de acum un deceniu.
200 de ore pentru o clădire care trebuie gândită altfel
Programul organizat de Facultatea de Arhitectură „G.M. Cantacuzino” se desfășoară din octombrie 2026 până în iunie 2027 și cuprinde 200 de ore de pregătire, repartizate în 28 de sesiuni. Cursurile sunt organizate vinerea seara și sâmbăta, online și în laboratoarele facultății. Taxa anuală este de 2.800 de lei, la care s-a adăugat o taxă de înscriere de 350 de lei. Universitatea precizează că actuala ediție se bazează deja pe experiența a cinci promoții anterioare. Programa arată cât de mult s-a schimbat meseria. Viitorul proiectant trebuie să cunoască legislație energetică, fizica construcțiilor și simulare numerică, principii de proiectare nZEB, materiale și tehnologii eficiente, renovare energetică majoră, instalații, dar și metode de evaluare a performanței energetice și de mediu.
Cu alte cuvinte, nu mai este suficient ca o clădire să arate bine și să respecte indicatorii urbanistici. Arhitectul trebuie să știe ce se întâmplă cu fiecare kilowatt după ce clădirea începe să fie folosită.
„Aproape zero” nu înseamnă că imobilul nu consumă energie
Legea definește clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero drept una cu o performanță energetică foarte ridicată și cu un consum foarte scăzut. În actualul cadru legal, cel puțin 30% din necesarul energetic trebuie acoperit din surse regenerabile, inclusiv componente de energie regenerabilă produsă la fața locului.
Asta schimbă proiectarea din temelii. Contează orientarea clădirii, suprafața vitrată, punțile termice, etanșeitatea anvelopei, grosimea și continuitatea termoizolației, umbrirea de vară, ventilarea, recuperarea căldurii, eficiența instalațiilor, panourile fotovoltaice sau alte surse regenerabile.
O clădire poate avea, așadar, termosistem și ferestre performante și totuși să nu fie suficientă pentru standardul nZEB. Testul se face pe ansamblul clădirii, nu pe o singură soluție tehnică.
Câte clădiri noi din Iași ar trece testul?
În județul Iași au fost eliberate 1.039 de autorizații pentru clădiri rezidențiale în primele șapte luni din 2026. În iulie au fost 167, ceea ce plasa județul pe locul al treilea la nivel național. Aici se deschide o temă importantă pentru Iași: diferența dintre conformarea din proiect și performanța clădirii construite.
Izolația întreruptă, montajul necorespunzător al tâmplăriei, punțile termice, instalațiile dimensionate prost sau modificările făcute în șantier pot transforma o clădire bine calculată într-una care consumă mult mai mult decât promite documentația.
Auditorul energetic devine omul care verifică matematica arhitecturii
Regulamentul intrat în vigoare în 2026 întărește rolul auditorului energetic. Auditorii pot întocmi inclusiv raportul de conformare nZEB, document prin care se verifică dacă o clădire aflată în faza de proiectare îndeplinește cerințele pentru consumul de energie aproape egal cu zero. Arhitecții se numără printre profesioniștii care pot accesa traseul de atestare, dacă îndeplinesc condițiile de pregătire și experiență prevăzute de regulament.
Pentru Iași, adevărata schimbare s-ar putea vedea abia peste câțiva ani. Arhitectul anului 2026 trebuie să deseneze nu doar fațade și volume, ci fluxuri de energie. Iar o clădire bună nu va mai putea fi judecată doar după cum arată în ziua inaugurării, ci și după câtă energie va cere în fiecare iarnă și în fiecare vară, timp de zeci de ani.
Dan DIMA