Iașul, între județele cu cele mai multe victime ale traficului de persoane

Moldova concentrează primele două județe din clasamentul național al victimelor traficului de persoane. Bacăul ocupă primul loc, iar Iașul urmează cu 34 de cazuri, la egalitate cu Dolj și Prahova. Aproape jumătate dintre victimele identificate în România sunt copii și adolescenți.

Bacăul și Iașul, în fruntea clasamentului național

Cele mai recente date publicate de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane plasează două județe din Moldova în partea superioară a clasamentului național. Bacăul are cel mai mare număr de victime dintre județele prezentate separat în raport, cu 44 de cazuri. Urmează Iașul, Doljul și Prahova, fiecare cu câte 34 de victime identificate.

707 victime identificate într-un singur an

La nivel național, 707 persoane au fost identificate drept victime ale traficului de persoane în 2025, față de 610 în anul precedent. Creșterea este îngrijorătoare, mai ales pentru că statisticile oficiale nu surprind toate situațiile existente. Unele victime nu ajung niciodată în atenția autorităților, iar forme precum cerșetoria forțată, exploatarea în gospodării, la stâne sau în activități agricole sunt dificil de identificat. Din totalul victimelor, 287 erau copii și adolescenți. Minorii au reprezentat astfel 40.6% din toate cazurile înregistrate în România. Cele mai multe victime minore au fost fete -- 235, comparativ cu 52 de băieți.

Traficul de copii poate începe cu un mesaj pe telefon

Traficul de persoane nu mai seamănă întotdeauna cu scenariile din filme, în care victimele sunt răpite de pe stradă și transportate clandestin peste graniță. În numeroase cazuri, recrutarea începe în locurile în care copiii își petrec zilnic timpul: Instagram, TikTok, aplicații de mesagerie, platforme de jocuri sau grupuri online. Persoana care se apropie de copil poate pretinde că este de aceeași vârstă, poate oferi atenție, complimente și sprijin emoțional sau poate încerca să construiască o falsă relație romantică.

Metoda Lover Boy, tot mai frecventă

Una dintre cele mai utilizate metode este cunoscută drept „Lover Boy”. Traficantul se prezintă ca un partener atent și construiește o relație de încredere cu victima. Procesul poate dura luni întregi. Adolescenta primește atenție, promisiuni și cadouri, apoi este izolată treptat de familie și de prieteni. Când relația emoțională devine suficient de puternică, apar primele solicitări: fotografii intime, materiale video sau întâlniri cu alte persoane. Refuzul poate fi urmat de amenințări, șantaj și violență. În 2025, numărul victimelor recrutate prin metoda „Lover Boy” a crescut de la 135 la 173.

O fotografie trimisă în privat poate deveni instrument de șantaj. Traficantul amenință că o va distribui familiei, colegilor sau profesorilor și cere victimei noi imagini, bani ori întâlniri cu presupuşi clienți.

Victimele nu provin doar din familii sărace

Ideea că traficul de persoane afectează numai copiii din familii foarte sărace este falsă.

Victimele provin atât din mediul rural, cât și din orașe, inclusiv din familii cu venituri bune. Traficanții nu exploatează doar lipsurile materiale, ci și vulnerabilitățile emoționale.

Un copil care nu se simte ascultat, care are o relație dificilă cu părinții sau care caută validare poate fi atras de o persoană care îi oferă aparent atenție și protecție.

Abuzul, neglijarea, plecarea părinților la muncă în străinătate, lipsa unui adult de încredere și experiențele traumatice din copilărie pot crește riscul.

Unde pot fi sesizate cazurile din Iași

Orice situație de abuz, neglijare, exploatare sau posibil trafic de minori poate fi semnalată la numărul național 119.

În situațiile în care copilul se află într-un pericol imediat trebuie apelat numărul unic de urgență 112.

Un copil care cerșește, muncește în condiții grele, este controlat de un adult sau pare speriat nu trebuie privit ca parte a peisajului stradal. În spatele său poate exista o persoană care îl exploatează și îi ia banii.

Cele 34 de victime identificate în județul Iași reprezintă doar cazurile care au ajuns în sistemul oficial. Fenomenul real poate fi mai extins, iar prevenția începe prin recunoașterea faptului că traficul de persoane poate pătrunde în orice familie, inclusiv prin ecranul telefonului unui copil.

Clara DIMA