România intră în stare de alertă energetică

România traversează una dintre cele mai dificile crize energetice din ultimii ani. Guvernul a declarat, vineri, stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, după ce seceta severă și scăderea dramatică a debitului Dunării au afectat grav producția de energie electrică, inclusiv funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Premierul interimar și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, a avertizat că țara se află într-un moment critic, în care există riscul pierderii unei cincimi din producția națională de electricitate.

Debitul Dunării s-a prăbușit la un nivel critic

Potrivit șefului Executivului, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.600 metri cubi pe secundă, față de peste 4.000 mc/s, cât reprezintă valorile normale pentru această perioadă. Mai mult, autoritățile estimează că nivelul fluviului ar putea coborî în zilele următoare până la aproximativ 1.500 mc/s, apropiindu-se de praguri considerate critice.

Scăderea nivelului apei a afectat alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă, ceea ce a determinat oprirea Unității 1.

Pericol major: oprirea și a celui de-al doilea reactor

Guvernul avertizează că, dacă seceta continuă, există un risc ridicat ca și Unitatea 2 să fie oprită.

O asemenea situație ar însemna dispariția a aproximativ 20% din producția internă de energie electrică, într-un moment în care România are nevoie de energie în special în intervalele de consum maxim din timpul serii.

În prezent, România importă aproximativ 1.700 MW în orele de vârf. Dacă și al doilea reactor va fi închis, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW, ceea ce ar pune o presiune uriașă asupra Sistemului Energetic Național.

Hidrocentralele nu mai pot compensa lipsa energiei nucleare

Nici producția hidroenergetică nu mai poate reprezenta o soluție suficientă.

Debitele foarte reduse ale râurilor limitează semnificativ funcționarea hidrocentralelor, care pot suplimenta producția cu puțin peste 1.000 MW, insuficient pentru a acoperi deficitul creat de reducerea producției nucleare.

În paralel, consumul național riscă să crească în următoarele săptămâni, odată cu temperaturile ridicate, putând ajunge la aproximativ 8.000 MW în orele de seară.

România caută energie în Ucraina și pe piețele externe

Executivul a început deja negocieri pentru importuri suplimentare de energie.

Premierul a anunțat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei, responsabil și de domeniul energiei, pentru furnizarea de electricitate produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene. În același timp, Transelectrica și Nuclearelectrica vor continua negocierile tehnice pentru asigurarea unor cantități suplimentare de energie.

Autoritățile poartă discuții și cu parteneri din Bulgaria și Grecia, în încercarea de a acoperi necesarul din orele de consum maxim.

Centralele pe gaz, cărbune și noile investiții vor funcționa la capacitate maximă

Guvernul a dispus mobilizarea tuturor capacităților disponibile.

Centralele pe gaz și cele pe cărbune au primit recomandarea de a funcționa la capacitate maximă, iar centralele hidroelectrice vor concentra producția în intervalele de seară, atunci când presiunea asupra sistemului este cea mai mare.

În paralel, ANRE și Transelectrica accelerează autorizarea investițiilor finalizate în energie regenerabilă și stocare.

Doar în ultimele zile au fost autorizate peste 400 MW noi, dintre care aproximativ o treime reprezintă capacități de stocare a energiei.

Lucrări de urgență pentru salvarea reactorului doi

Pentru a evita oprirea completă a Centralei Nucleare de la Cernavodă, Guvernul a aprobat alocarea a 7 milioane de lei către Administrația Fluvială Dunărea de Jos.

Fondurile vor finanța lucrări urgente de dragare și amenajare în zona Canalului Bala, astfel încât nivelul apei necesar răcirii centralei să poată fi menținut.

Autoritățile analizează inclusiv scufundarea unor barje pentru redirecționarea curentului Dunării spre zona de alimentare a centralei.

Apel către populație și marile companii

Executivul face apel la reducerea voluntară a consumului de energie, în special în intervalele de seară.

Marile companii au fost deja notificate, iar luni vor avea loc întâlniri pentru stabilirea unor programe voluntare de diminuare a consumului, astfel încât alimentarea populației să nu fie afectată.

Premierul a subliniat că, în actualul context, fiecare megawatt economisit poate face diferența pentru stabilitatea Sistemului Energetic Național.

În condițiile în care meteorologii nu estimează precipitații semnificative în următoarele două săptămâni, iar temperaturile vor continua să crească, autoritățile avertizează că România intră într-o perioadă în care echilibrul energetic va depinde atât de măsurile tehnice adoptate de stat, cât și de responsabilitatea consumatorilor. Raluca STROE