Iașul, oraș prosper pe hârtie. Viața e tot mai scumpă

Iașul este în Top 10 al orașelor performante din România, dar prosperitatea nu se simte la fel pentru toți locuitorii. Orașul stă bine la educație, inovare, sănătate și viață universitară, însă pierde puncte importante la accesibilitatea locuințelor, trafic și calitatea aerului.

Cel mai mare oraș al Moldovei arată bine în clasamente. În CITY INDEX 2025, barometrul care analizează cele 41 de municipii reședință de județ din România, orașul intră în liga primelor zece centre urbane ale țării. Este alături de Cluj-Napoca, București, Sibiu, Brașov, Timișoara, Oradea, Alba Iulia, Constanța sau Târgu Mureș, adică în grupul orașelor care contează economic, universitar, administrativ și social.

Dar, dincolo de fotografia bună de ansamblu, Iașul nu este chiar orașul prosper pe care îl sugerează prima impresie. La componenta „Prosperitate”, Iașul apare pe locul 9, cu un scor de 43,8 puncte. Diferența față de lideri este mare: Bucureștiul are 69,6 puncte, Cluj-Napoca 66,1, Timișoara 51,6, Sibiu 49,7, iar Oradea 48. Cu alte cuvinte, Iașul este în prima ligă, dar nu joacă încă la nivelul economic al orașelor care trag România înainte.

Partea bună este că Iașul are atuuri reale. Raportul îl plasează foarte bine la spor natural, unde este pe locul 3, și la indicele de inovare, unde apare pe locul 4. Este o veste importantă pentru un oraș universitar, cu zeci de mii de studenți, companii de tehnologie, spitale mari și o bază de specialiști greu de ignorat. Partea proastă este că aceeași analiză pune Iașul foarte jos la accesibilitatea locuinței, pe locul 35 din 41, și la rata de dependență demografică, pe locul 38.

Aici începe ruptura dintre prosperitatea din clasamente și viața de zi cu zi.

Locuințele se scumpesc mai repede decât liniștea oamenilor

În mai 2026, prețul mediu cerut pentru apartamentele din Iași a ajuns la 1.990 de euro pe metru pătrat. Față de mai 2025, creșterea este de 8,6%. Apartamentele noi sunt și mai scumpe: 2.066 de euro pe metru pătrat, cu 13% peste nivelul de anul trecut. La apartamentele vechi, media a ajuns la 1.976 de euro pe metru pătrat, în creștere cu 7,8%.

Tradus în bani reali, un apartament de 50 de metri pătrați ajunge, la prețul mediu cerut, aproape de 100.000 de euro. Pentru un oraș care vrea să-și țină absolvenții, medicii tineri, profesorii, inginerii, funcționarii și familiile tinere, aceasta nu mai este doar o cifră de piață imobiliară. Este o problemă socială.

Nici chiriile nu mai sunt neglijabile. Un apartament de închiriat în Iași are un preț mediu de aproximativ 370 de euro pe lună, iar o garsonieră ajunge în jur de 310 euro. Pentru un student, un tânăr angajat sau o familie aflată la început de drum, chiria poate deveni primul mare filtru al orașului. Iașul atrage oameni, dar începe să îi și testeze financiar.

Oraș bun la educație, slab la trafic și aer

Iașul are puncte tari clare la calitatea locului. În CITY INDEX 2025, orașul apare pe locul 5 la componenta „Calitate”, cu 52,1 puncte. Stă foarte bine la educație și speranță de viață, ambele pe locul 2 în clasamentul indicatorilor. Aceste date confirmă rolul Iașului de centru universitar, medical și intelectual al Moldovei.

Dar, în același timp, Iașul stă foarte prost la calitatea aerului și la trafic urban. La calitatea aerului apare pe locul 41, ultimul din clasament, iar la trafic urban pe locul 38. Asta explică de ce un oraș care arată bine statistic poate fi simțit de locuitori ca obositor, aglomerat și greu de parcurs.

Prosperitatea nu se măsoară doar în companii, salarii și apartamente noi. Se măsoară și în timpul pierdut în trafic, în aerul respirat dimineața, în distanța dintre casă și școală, în costul chiriei și în cât de ușor poate un om obișnuit să rămână în oraș fără să fie împins spre margini.

Iașul crește, dar nota de plată ajunge la locuitori

În județul Iași, datele privind piața muncii arată o economie importantă: peste 207.000 de asigurați prin firme și peste 20.000 de angajatori, cu un fond lunar de salarii de peste 1,4 miliarde de lei, potrivit datelor CNPP consultate la finalul anului trecut. Este semnul unui județ cu masă salarială mare, cu economie activă și cu rol regional puternic.

Iașul nu pierde cursa prosperității, dar riscă să piardă ceva mai important: senzația că este un oraș accesibil pentru oamenii care îl țin în viață. Pentru că un oraș prosper pe hârtie nu este suficient. Prosperitatea adevărată începe abia atunci când se vede în viața celor care plătesc chirii, rate, transport, grădinițe, facturi și ore pierdute în trafic.

Dan DIMA