Ieșenii pierd la salariu: în câteva luni, câștigul mediu brut a scăzut cu 238 de lei!

* la nivel național, salariul mediu brut a urcat ușor, de la 7.147 lei în ianuarie la 7.230 lei (4.230 lei net) în august * la Iași, salariile au luat-o în jos, una dintre cele mai semnificative scăderi dintre primele 20 de județe * explicațiile posibile pentru această scădere țin, în primul rând, de sectorul IT&C, motorul de creștere al Iașului în ultimul deceniu, care dă semne de stagnare

În doar șapte luni, Iașul a căzut de pe locul 5 pe locul 8 în topul național al salariilor. În timp ce alte județe atrag investiții și cresc câștigurile, în capitala Moldovei trendul este descendent.

La 1 ianuarie 2025, Iașul părea să confirme statutul de centru economic regional: un salariu mediu brut de 7.004 lei, peste 196.500 de angajați și 20.615 de angajatori activi. Județul era atunci pe locul 5 în topul național, după București, Cluj, Timiș și Sibiu, depășind zone cu tradiție industrială.

Dar doar șapte luni mai târziu, cifrele arată o realitate mult mai sumbră: salariul mediu brut a scăzut la 6.766 lei (3.957 lei net), o pierdere de 238 lei pentru fiecare angajat. Iașul cade astfel pe locul 8 la nivel național, fiind depășit de Ilfov (6.999 lei), Brașov (6.986 lei) și Argeș (6.906 lei).

România crește, Iașul scade

La nivel național, salariul mediu brut a urcat ușor, de la 7.147 lei în ianuarie la 7.230 lei în august. Creșteri consistente s-au înregistrat în județe precum Argeș, Cluj, Sibiu, Ilfov sau Brașov. În schimb, în Iași, salariile au luat-o în jos, una dintre cele mai semnificative scăderi dintre primele 20 de județe.

Paradoxul este evident: în timp ce județele cu industrie auto (Argeș, Sibiu, Brașov) sau cu investiții dinamice în IT și servicii (Cluj, Ilfov) urcă în clasamente, Iașul – care are atât tradiție universitară, cât și un sector IT activ – pierde teren.

Clasamentul salariilor medii brute (august 2025, primele 10 județe)

București – 9.359 lei

Cluj – 8.391 lei

Timiș – 7.873 lei

Sibiu – 7.380 lei

Ilfov – 6.999 lei

Brașov – 6.986 lei

Argeș – 6.906 lei

Iași – 6.766 lei

Bacău – 6.702 lei

Prahova – 6.667 lei

Explicațiile posibile pentru această scădere sunt multiple. În primul rand, sectorul IT&C, motorul de creștere al Iașului în ultimul deceniu, dă semne de stagnare. Mai multe companii au anunțat restructurări sau înghețări de salarii, în contextul competiției globale și al relocărilor spre piețe mai ieftine. Apoi, industria locală este fragilă. Spre deosebire de Argeș sau Sibiu, Iașul nu are un sector manufacturier puternic, capabil să susțină creșteri salariale prin investiții masive. Chiar și investițiile publice întârzie. Proiectele mari de infrastructură, precum Autostrada A8, bat pasul pe loc, iar lipsa unei conexiuni rutiere rapide descurajează investitorii.

Nu în ultimul rand, exodul forței de muncă a condos la această situație. Mulți tineri calificați pleacă spre București, Cluj sau străinătate, iar acest fenomen se reflectă în scăderea competitivității pe piața muncii locale.

Consecințe directe

Pentru angajații din Iași, cei 238 de lei pierduți la salariul mediu brut înseamnă mai puțini bani pentru cheltuielile curente, într-un context inflaționist care continuă să apese pe bugetele familiale. Diferența se simte și mai puternic atunci când este comparată cu evoluțiile pozitive din alte județe.

Mai grav este efectul asupra imaginii economice a Iașului. Coborârea în clasament transmite un semnal negativ potențialilor investitori, care pot interpreta aceste date drept o lipsă de dinamism sau de stabilitate economică.

Experții atrag atenția că scăderea nu este ireversibilă, dar soluțiile cer coerență. Este vorba de accelerarea investițiilor în infrastructură (autostrăzi, aeroport, logistică), de stimularea parteneriatelor între mediul universitar și mediul privat, dar și de politici locale de atragere a investitorilor mari în industrie și servicii cu valoare adăugată.

Până atunci, însă, cifrele oficiale rămân clare: Iașul, autoproclamat „capitală a Moldovei” și „hub IT”, pierde teren chiar și în fața unor județe cu tradiție industrială, dar fără ambiții declarative la fel de mari. Daniel BACIU