Liber la spus minciuni

 Se minte la greu, o ştie oricine a călcat într-o sală de judecată. Grefierul consemnează toate spusele, se scrie declaraţia şi se dă la semnat. Mai departe, cam nimic...

Teoretic, instanţele ar trebui să se autosesize. În speţele penale, anchetatorii (poliţişti, procurorul de caz) au şi ei această obligaţie. Realitatea e cu totul alta. Statistica arată că, de pe 3 ianuarie 2024 şi până la momentul actual, în cele şapte instanţe de pe raza judeţului, s-au dezbătut doar 39 astfel de cazuri. O singură sentinţă, în rest, doar amânări.

Un banal calcul aritmetic arată că ieşenii sunt grozav de sinceri atunci când ajung să spună câte ceva în faţa judecătorului. Asta, cu toate că destui îşi schimbă radical declaraţiile de la un terman de judecată la altul. Conform articolului de lege menţionat la începutul textului, ar trebui inculpaţi. Nu se întâmplă deloc aşa.

În total, pe mesele judecătorilor au ajuns, în intervalul de timp pomenit, 178.638 dosare. Din care, 38.234 sunt penale. Adică, până să se ajungă la proces, e mai întâi ancheta, apoi camera preliminară. Adică, încă două filtre, alte rânduri de declaraţii.

Estimativ, nimeni n-a stat să calculeze cu exactitate, e vorba de aproximativ un milion de martori. Un milion! Dacă mai adunăm reclamanţii, pârâţii, inculpaţii...

Pare imposibil, întreaga populaţie a judeţului nu e atâta. În fapt, însă, există cetăţeni implicaţi în mai multe dosare. Plus procesomanii, la care, ziua şi plângerea. Ori reclamaţia, dacă e pe civil. Dacă toţi spun adevărul, aşa cum indică cifrele, n-ar mai trebui ca procesele să se întindă ani la rând, să fie şi 50-60 termene de judecată. Lucrurile ar fi limpezi, hotărârile s-ar pronunţa pe loc.

Au încercat să scoată basma curată un criminal. Au primit pedepse simbolice

Iată, în rezumat, singura condamnare din ultimele 14 luni: un conflict de o violenţă exetremă, în care s-au folosit arme de foc. Două familii din Păcureţ s-au confruntat în noaptea de 9 spre 10 ianuarie 2020, s-a tras cu pistoalele mai ceva ca-n Vestul Sălbatic. La nici jumătate de kilometru de centrul Iaşului.

Din fericire, o singură victimă, care a supravieţuit împuşcăturilor, deşi, la internare, diagnosticul a fost unul extrem de rezervat. Plagă împuşcată subcapsular, cu fractură de coastă şi hemotorax.

Autorul a fost identificat rapid şi inculpat pentru tentativă de omor. A primit cinci ani. Pare ilogic, dar chiar rudele împuşcatului au dat declaraţii favorabile pistolarului. Mama: „Când a fost împuşcat băiatul meu, eu aşa am înţeles. Băiatul meu, după ce a ieşit din spital, mi-a spus că am înţeles greşit. Mi-a spus că nu ştie cine l-a împuşcat, că nu T.M. l-a împuşcat, că era faţă în faţă cu el. Tot el mi-a spus că doar s-a văitat lui E.F. că a fost împuşcat. Nu vreau ca T.M. să stea în puşcărie!”.

Declaraţii similare au dat iubita şi cel mai bun prieten al victimei. Declaraţii care s-au dovedit mincinoase. Toţi trei au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. Mai blând ca unul care fură flori din cimitir. Câte un an, dar cu suspendare. Marcel FLUERARU