Locuri care există, dar n-au adresă. Iașul care lipsește de pe hartă

* strada Păstorului nu este o stradă sau, mai exact, nu mai este * fundătura Italiană nu s-a știut multă vreme ce este * fundacul Florentz era, de fapt, o stradă * fundacul Dimitrie Ralet a figurat ani de-a rândul cu tipul greșit într-un nomenclator oficial al unui oraș cu pretenții de metropolă * Iașul are aproape 1.000 de artere înregistrate, însă Primăria abia în 2021 a aflat câte sunt corect clasificate

Când Consiliul Local Iași a votat, în urmă cu câțiva ani, actualizarea nomenclatorului stradal, primul de la 2017 încoace, documentul a ridicat fără tam-tam o problemă pe care funcționarii au numit-o tehnic „neconcordanță între tipul de arteră înregistrat în baza de date urbană și tipul de arteră existent în teren”. Mai exact, există locuri prin care treci în fiecare zi și care, în acte, sunt altceva decât ceea ce sunt.

Concret, strada Păstorului (aflată în zona Flora), o arteră pe care locuiesc oameni, cu case numerotate, cu cutii poștale, a fost reclasificată în fundac, fiindcă în teren se termină fără ieșire. Stradela Italiană a devenit fundătură. Fundacul Florentz, care lega în realitate două artere, a primit titlul de stradelă. Fundacul Dimitrie Ralet, care face legătura dintre strada Dimitrie Ralet și Aleea Trandafirilor, a fost redenumit trecătoare. Schimbările nu sunt simbolice. O adresă greșit tipologizată înseamnă acte de identitate emise cu date incorecte, proprietăți cu probleme la intabulare, servicii de urgență care navighează după o hartă administrativă ce nu corespunde realității.

O problemă de fond, nu de formă

Nomenclatorul stradal nu rezolva doar clasificări greșite. Introducea și artere noi, locuri care existau fizic de ani de zile, aveau construcții și locuitori, dar nu figurau în niciun document oficial. Printre ele, Fundacul Ion Mitican, alocat zonei cunoscute popular drept Moara de Vânt, un loc cu nume în gura ieșenilor, fără existență cadastrală până atunci. Același document semnala o altă problemă, mai puțin vizibilă: bulevardul profesor Dimitrie Mangeron nu avea o delimitare clară în nomenclator. Problema ajunsese la Direcția Locală de Evidență a Persoanelor și la cetățenii care solicitau acte de identitate, adrese ale aceluiași imobil apăreau diferit în funcție de ce bază de date consulta funcționarul. Mecanismul e simplu și se repetă: orașul crește prin Planuri Urbanistice Zonale aprobate de Consiliul Local. Cartierele se construiesc. Oamenii se mută. Adresele apar pe contracte, pe facturi, pe acte de identitate, cu luni sau ani înainte ca arterele respective să fie introduse oficial în nomenclatorul stradal. Există cineva care locuiește acolo. Cineva care plătește impozit. Dar adresa, oficial, nu există.

Locurile cu nume, fără număr

Există și un al doilea tip de inexistență, mai subtilă. Iașul are o geografie paralelă — locuri cu nume populare, vii în limbajul cotidian, care nu apar în niciun act oficial decât cu mare întârziere. Moara de Vânt a primit o denumire stradală oficială abia în 2017-2021, odată cu Fundacul Ion Mitican. Târgu Cucu, fosta piață, dispărută fizic, a primit o alee și o piață omonimă în același val de actualizări. Podu Roș, fostul pod de lemn demult inexistent, a ajuns să numească o stradă. Denumirile populare supraviețuiesc structurii fizice și sunt, uneori, recuperate de birocrație cu decenii întârziere. Dar între momentul în care un loc capătă un nume în limbajul oamenilor și momentul în care primăria îi recunoaște existența oficială, locul respectiv trăiește exclusiv în memorie. Fără adresă, fără număr cadastral, fără existență juridică.

Consecințele nu sunt abstracte. O proprietate fără adresă clară sau cu tipologie greșită poate genera probleme la intabulare. Un imobil de patrimoniu cu adresă incorectă este greu de protejat legal sau inclus în programe de reabilitare cu fonduri europene. O arteră fără delimitare precisă produce acte de identitate cu adrese ambigue, după cum chiar Direcția de Evidență a Persoanelor din Iași a semnalat oficial.

Dezordinea rămâne invizibilă atâta timp cât oamenii se descurcă: găsesc locul, primesc corespondența, plătesc impozitul. Devine urgentă când ambulanța caută o intrare care nu există în GPS, sau când moștenitorii descoperă că apartamentul din care au copilărit nu poate fi vândut fiindcă adresa din buletin nu corespunde cu cea din cartea funciară.

Dan DIMA