* proiectul care ar putea transforma pădurile de la sudul municipiului într-o arie protejată de mari dimensiuni a trecut de evaluarea științifică * următoarea miză este desemnarea oficială și stabilirea modului în care vor fi administrate pădurile, pajiștile și comunitățile din zonă

Codrii Iașilor au făcut un pas important spre statutul de parc natural. Studiul științific realizat pentru un areal de aproximativ 21.000 de hectare a fost avizat de Academia Română, potrivit lui Mihai Diac, reprezentantul Asociației Codrii Iașilor. „Este confirmat ca un areal coerent, complex, natural și cultural, care poate aduce multă valoare atât ieșenilor, cât și comunităților de acolo, dacă este gestionat unitar și cu obiective complete”, a explicat Mihai Diac. Suprafața propusă nu cuprinde numai păduri, ci și poieni, pajiști, terenuri agricole și sate vechi. Sunt amintite Poiana cu Cetate, Schitu Duca și Slobozia și spune că valoarea zonei vine tocmai din legătura construită în timp între oameni și natură.

„Un parc natural înseamnă felul în care omul și natura s-au modelat unii pe alții, creând un areal valoros peisagistic și ca biodiversitate”, a declarat el.

Statutul de parc natural nu ar transforma toate cele 21.000 de hectare într-o rezervație închisă. Inițiatorii spun că numai o parte a teritoriului ar urma să intre sub protecție strictă, iar în celelalte zone ar putea continua agricultura, cositul, pășunatul și exploatarea controlată a lemnului.

„Este vorba despre un parc natural, nu despre o rezervație științifică și nici despre un parc național. Recomandarea este ca undeva la 25% să fie cu adevărat în protecție strictă, iar restul spațiului să fie gestionat integrat, nu neapărat fără exploatarea resurselor, fără cositul ierbii sau fără tăiatul lemnului. Este o propunere mai echilibrată”, a explicat Mihai Diac.

Miza ar fi ca pădurea să producă valoare și prin turism, trasee, activități recreative și produse locale, nu doar prin lemnul extras.

„Foarte mulți oameni stau în orașe, în trafic, în beton și asfalt. Ei au nevoie de plimbare, relaxare, sănătate fizică și psihică și de produse locale. În același timp, arealul natural îi poate aduce să lase bani în comunitățile de acolo. Dacă le pui împreună, câștigă toată lumea”, susține reprezentantul asociației.

Viitoarea centură verde a Iașului

Potrivit acestuia, comunitățile locale nu se opun proiectului, după ce au înțeles că înființarea parcului nu înseamnă pierderea lemnului de foc. „Avem sate care nu au gaze și nu au cum să se încălzească altfel. Ei văd însă că acele camioane cu lemne nu rămân la ei. Camioanele ies din județ, pleacă din sat. Primarii nu au o problemă. Au semnat memorandumul, avem consilii locale, iar oamenii înțeleg că le valorificăm zona”, afirmă Mihai Diac.

Proiectul este legat și de viitoarea centură verde a Iașului. Pădurile formează deja un arc natural la sudul orașului, însă accesul este dificil. Inițiatorii propun trasee pietonale și piste pentru biciclete de-a lungul Nicolinei și Vămășoaiei.

„Partea dinspre oraș a Codrilor Iașilor ar trebui prinsă în centura verde. Zona cealaltă trebuie lăsată să fie gestionată ca parc natural, inclusiv cu exploatare și cu tot ce implică asta. Dar partea dinspre oraș trebuie să fie ca niște palme care ocrotesc orașul de la sud și pe ieșeni”, spune Mihai Diac. O asemenea centură verde ar trebui să cuprindă suprafețe naturale nefragmentate, conexiuni sigure cu orașul și informații clare pentru public.

„Mulți bicicliști merg prin trafic sau își pun bicicleta pe mașină pentru cinci kilometri, ca să ajungă la pădure. Ar trebui să te urci pe bicicletă, să mergi pe o pistă și să ajungi imediat. Oamenii nu știu cât de accesibil este ceea ce avem lângă noi”, a mai spus reprezentantul Asociației Codrii Iașilor.

Campania se apropie, potrivit organizatorilor, de 38.000 de semnături. „Nu mai putem fi ignorați”, este mesajul transmis de Mihai Diac. Avizul Academiei deschide drumul administrativ, dar parcul va exista oficial numai după finalizarea documentației și adoptarea actului de desemnare.

Dan DIMA