Pensionarii din Iași reinventează meniul zilnic. Zero risipă, maximă savoare

 * tot mai multe gospodine din Iași își transformă bucătăriile în ateliere de creativitate culinară, adoptând principiul „zero risipă” pentru a combate prețurile ridicate din piețe și gustul fad al legumelor din supermarketuri * cu maximă pricepere, resturile devin delicii, iar grija pentru sănătate se îmbină cu economisirea inteligentă

În bucătăriile din cartierele Iașului, printre farfurii de ceramică moștenite și tocătoare cu urme de ani de gătit, se scrie o revoluție tăcută: femei care gătesc cu cap, inimă și respect pentru fiecare ingredient. Nu e doar economie – e un nou stil de viață. „Zero risipă, maximă savoare” nu mai e doar un slogan de pe internet. A devenit realitate, din necesitate și conștiință.

Legume scumpe, gusturi pierdute

„Un ardei gras – 6 lei bucata în piață, și nici măcar nu are gust!”, oftează Paraschiva Tăutu, oe pensionară din Tătărași, care își notează pe un carnețel fiecare leu cheltuit pe mâncare. De când legumele „cu gust de copilărie” au devenit lux, iar cele din supermarket par toate tăiate după același tipar fără aromă, ieșencele au început să se orienteze altfel. Cumpără mai puțin, dar mai atent. Transformă, refolosesc, redescoperă.

În bucătăria Oanei, o tânără mămică din zona Nicolina, meniul se face din ochi, dar cu cap. „Dacă fierb azi legume pentru supă, păstrez morcovul și țelina pentru chiftele. Zeama devine bază pentru orez sau tocăniță. Nimic nu se aruncă”, spune femeia. A învățat de la bunica din Pașcani, dar și de la grupurile de Facebook unde se împărtășesc rețete „anti-risipă” și tips & tricks pentru gătit ieftin, sănătos și gustos.

Borșul, eroul tăcut al economiei

Un litru de borș de tărâțe costă 3 lei. Din el poți face ciorbă acră, dressing pentru salată, ba chiar și un aluat de clătite surprinzător. „La mine în casă se gătește cu borș, nu cu vegeta”, spune cu mândrie Paraschiva Tăutu. „Și dacă îți rămâne ciorbă, o poți strecura și face din ea o mâncare de legume cu paste. Savoarea e în inteligență, nu în ingredientele scumpe”, zâmbește cu tâlc.

Resturile de mămăligă? Devin budincă la cuptor. Cozile de pătrunjel? Tocătură verde pentru chifteluțe. Frunzele ofilite de salată? Amestec pentru un smoothie sărat. În loc să ajungă la gunoi, fiecare rest de mâncare devine ocazie de inventivitate. Unele gospodine țin chiar „jurnale de resturi”, pagini dedicate transformărilor din frigider.

Cumpătarea, noua artă culinară

În vremuri în care portofelul dictează meniul, iar sănătatea nu mai e negociabilă, cumpătarea devine o virtute modernă. La Iași, acest stil de a găti cu sens – și nu cu risipă – unește generații: de la pensionarele care știu din instinct cum se salvează o mâncare, la tinerele familii care învață să combine ce au în casă, în loc să alerge după „ce e pe listă”.

Iașul devine, fără să-și propună, un laborator urban al reinventării culinare. Nu doar din lipsă, ci și din respect: față de mâncare, față de bani, față de sănătate. În fiecare farfurie „zero risipă” se regăsește o lecție simplă: cu puțin, poți face mult. Și cu gust.

Clara DIMA