Prețul garsonierelor a explodat! O locuință de 38 mp costă aproape 100.000 de euro!

* în Iași, garsoniera nu mai este locuința „de început”, ci un produs scump, vândut ca investiție * prețurile pentru o singură cameră trec de pragul de 100.000 de euro, în timp ce salariul mediu abia trece de 1.000 de euro

În anunțurile de pe portalurile imobiliare, garsonierele din Iași au depășit demult zona „mic, decent și accesibil”. În zona centrală, într-un bloc finalizat în 2024, un apartament cu o cameră și 38 mp este scos la vânzare cu 102.600 de euro, la care se adaugă TVA. Valoarea finală se apropie de 120.000 de euro, cu tot cu taxe. Pentru un ieșean plătit cu salariul mediu, un astfel de preț înseamnă că nu poate cumpăra nici măcar un metru pătrat pe lună.

La câteva scroll-uri distanță apare un alt exemplu: Păcurari, o cameră, 45 mp, bloc 2025, demisol, parcare și boxă, preț cerut – 98.472 de euro. Aproape 100.000 de euro pentru o singură cameră la demisol, într-un oraș care nu este nici Cluj, nici București.

Toate aceste oferte vin pe fondul unui salariu mediu net în județul Iași de 5.335 de lei, puțin peste 1.000 de euro și sub media pe țară. Cu un astfel de venit, orice încercare de a cumpăra o garsonieră de 100.000 de euro înseamnă, automat, un credit întins pe 25–30 de ani. Pentru o singură cameră.

În limbajul anunțurilor, garsoniera nu mai este prezentată ca locuință, ci ca „locuință compactă, ideală pentru investiție, randament excelent din chirie”. Ținta nu mai este tânărul care vrea să rămână în Iași, ci proprietarul care vrea să închirieze „la studenți și corporatiști”.

Mecanismul este clar: dacă există cerere constantă pentru chirii de 400–450 de euro pe lună pentru o garsonieră centrală, prețul de vânzare poate urca până la 90.000–100.000 de euro fără să fie pus serios sub semnul întrebării. Atâta timp cât randamentul „iese” în Excel, discuția despre cât își mai permit localnicii să trăiască în propriul oraș dispare din ecuație.

Rezultatul este o piață în care prețul garsonierelor a explodat și s-a decuplat de la veniturile reale. Spațiul minim de locuit – o cameră, o baie, o bucătărie – este tratat ca produs de lux. Iar între statistica oficială, care vorbește despre economie „în creștere”, și raftul digital al anunțurilor imobiliare, care împinge agresiv garsoniere de aproape 100.000 de euro, rămân oamenii care muncesc aici și constată că dreptul la o locuință, fie ea și de 38 de mp, a devenit un obiect de lux.

Dan DIMA