Risc de blocaj în Sănătate. Furnizorii de servicii medicale rămân cu facturile neplătite

* Statul nu-și poate plăti datoriile din Sănătate: CNAS primește mai puțin decât cere * rectificarea bugetară aduce 1,5 miliarde, dar lipsesc încă miliarde bune  * în multe spitale, inclusiv din Iași și regiunea Moldovei, managerii au tras numeroase semnale de alarmă privind întârzierile de plată pentru medicamente, analize și servicii medicale

Sistemul public de sănătate continuă să funcționeze sub presiunea restanțelor financiare, iar noua rectificare bugetară anunțată de Ministerul Finanțelor oferă doar o gură de oxigen, insuficientă însă pentru a acoperi datoriile acumulate în primele zece luni ale anului. Proiectul de ordonanță de urgență publicat de instituție arată că Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) vor primi fonduri suplimentare consistente, dar tot sub nivelul necesar pentru funcționarea optimă a sistemului.

Potrivit documentului, bugetul Ministerului Sănătății crește cu 1,51 miliarde lei, față de nivelul stabilit la prima rectificare bugetară. Cea mai mare parte a acestor bani va merge spre Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), principalul mecanism de finanțare al programelor medicale din România.

„S-a asigurat suplimentarea transferurilor către bugetul FNUASS (+1.678,9 milioane lei)...”, se arată în nota de fundamentare, care precizează totodată că Ministerul Sănătății a identificat economii de peste 160 de milioane lei din proiecte finanțate prin PNRR și alte mecanisme rambursabile.

Buget suplimentat, dar tot insuficient

Deși noua rectificare aduce bani în plus, presiunea financiară asupra sistemului rămâne uriașă. Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu Remus Moldovan, a declarat recent că instituția are nevoie de 11 miliarde de lei în plus față de bugetul inițial pentru a plăti integral furnizorii de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive până la finalul anului.

În aceste condiții, suplimentarea de aproximativ 1,6 miliarde lei la venituri și 2,23 miliarde lei la cheltuieli pentru FNUASS acoperă doar parțial necesarul. Excedentul fondului scade cu 636,9 milioane lei, în timp ce plafonul total al cheltuielilor FNUASS ajunge la 82,85 miliarde lei – sub nivelul solicitat de CNAS.

Anul trecut, bugetul FNUASS a fost de 73,5 miliarde lei, un maxim istoric, însă cererea pentru servicii medicale și costurile aferente au continuat să crească în 2025, depășind capacitatea de finanțare a sistemului.

Un sistem subfinanțat cronic

Fondurile suplimentare vor acoperi continuitatea furnizării materialelor și serviciilor medicale, plata majorărilor salariale pentru personalul din sistemul public de sănătate, decontarea concediilor medicale, plata indemnizațiilor din asigurările sociale de sănătate.

În același timp, crește și plafonul dedicat contractelor de tip cost-volum și cost-volum-rezultat, prin care sunt finanțate tratamente pentru boli grave, precum cancerul sau afecțiunile rare. Limita pentru aceste programe ajunge în 2025 la 8,5 miliarde lei, față de 6,2 miliarde lei stabilite la începutul anului.

Bugetul Ministerului Sănătății, aprobat inițial la începutul anului, prevedea o creștere spectaculoasă – de peste 35% față de 2024. Totuși, prima rectificare bugetară a redus această sumă cu 2,66 miliarde lei, iar a doua rectificare, deși pozitivă, nu reușește să readucă nivelul finanțării la cifra prognozată inițial.

Statul continuă să acumuleze datorii în sănătate, într-un sistem care plătește târziu și incomplet furnizorii, ceea ce riscă să afecteze direct pacienții. În multe spitale, inclusiv din Iași și regiunea Moldovei, managerii au tras numeroase semnale de alarmă privind întârzierile de plată pentru medicamente, analize și servicii medicale.

În absența unei reforme structurale în finanțarea sănătății, rectificările bugetare rămân doar soluții temporare, care îmblânzesc problema, fără să o rezolve. Nicoleta ZANCU