Semnal de alarmă: Criză de sănătate mintală în rândul copiilor din România

* peste 60% dintre adolescenții care au cerut ajutor în 2025 prezintă tulburări severe, uneori cu tentative de suicid * România are cea mai mare prevalență din Europa a utilizării problematice a rețelelor sociale * un copil din patru se confruntă cu anxietate sau depresie * situația devine o urgență națională

Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților din România se degradează într-un ritm alarmant, iar cifrele recente confirmă o criză profundă, cu efecte de durată asupra unei generații întregi. Potrivit datelor colectate de organizația Salvați Copiii România în perioada ianuarie – octombrie 2025, peste 60% dintre preadolescenții și adolescenții care au solicitat consiliere psihologică au prezentat probleme severe de sănătate mintală, unele cazuri ajungând până la tentative de suicid.

În total, un copil din patru dintre cei care au beneficiat de servicii de consiliere s-a confruntat cu stări de anxietate, având nevoie de suport psiho-emoțional constant. Psihologii organizației avertizează că majoritatea acestor tulburări sunt generate sau agravate de expunerea îndelungată la rețelele de socializare și de presiunea socială crescută din mediul online.

Un fenomen care se agravează rapid

Datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), publicate la 1 septembrie 2025, arată că la nivel global depresia, anxietatea și tulburările comportamentale sunt cele mai frecvente afecțiuni în rândul tinerilor cu vârste între 10 și 19 ani. În același timp, suicidul a devenit a treia cauză principală de deces pentru categoria de vârstă 15–29 de ani.

OMS estimează că 14,3% dintre adolescenții din lume trăiesc cu o problemă de sănătate mintală, însă specialiștii atrag atenția că în țările din Europa de Est, inclusiv România, procentul este considerabil mai mare din cauza accesului limitat la servicii de sprijin și a stigmatizării încă prezente.

Un studiu al OMS Europa (HBSC 2021/2022), realizat pe eșantioane de copii din 44 de țări, arată că prevalența utilizării problematice a rețelelor de socializare a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022. România se află pe primul loc în Europa, cu 22% dintre adolescenți afectați, urmată de Malta (18%) și Bulgaria (17%). Cele mai scăzute valori sunt înregistrate în Țările de Jos (5%).

Această utilizare problematică, adesea asociată cu dependența digitală, anxietatea de validare și expunerea la cyberbullying, are consecințe directe asupra echilibrului emoțional și a performanței școlare a copiilor. Potrivit studiului, 34% dintre adolescenți se joacă zilnic jocuri digitale, iar 22% petrec peste patru ore pe zi în fața ecranelor.

„Sănătatea mintală a copiilor nu este un subiect tabu și nu poate fi ignorată. Fiecare copil care suferă în tăcere reprezintă o oportunitate pierdută pentru societate și un viitor compromis pentru România. Este responsabilitatea noastră colectivă să acționăm acum, înainte ca această criză să devină ireversibilă”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Organizația a atras atenția și asupra unui alt aspect critic: accesul inegal la servicii de sănătate mintală. În multe comunități rurale, sprijinul psihologic este practic inexistent. Chiar și în mediul urban, timpii de așteptare pentru o evaluare pot ajunge la câteva luni. În lipsa intervenției timpurii, problemele emoționale ale copiilor se agravează, ajungând adesea la forme cronice.

Estimările naționale arată că aproximativ 1 din 5 copii din România prezintă semne de sănătate mintală precară, iar aproape jumătate dintre tulburările mintale debutează în copilărie și adolescență. Cu toate acestea, multe rămân nedepistate și netratate.

În prezent, în România trăiesc peste 22.000 de copii și adolescenți diagnosticați cu o boală mintală, însă numărul real ar putea fi de câteva ori mai mare. În sistemul public, numărul psihologilor și psihiatrilor pentru copii este dramatic de mic – o realitate care duce adesea la tratamente axate exclusiv pe medicație, fără componenta psihoterapeutică esențială.

Expunerea excesivă la rețelele sociale și la mediul online are efecte psihologice semnificative: anxietate, depresie, singurătate, scăderea încrederii în sine și chiar autoagresiune.
La vârste fragede, presiunea constantă de a se compara cu alți utilizatori, hărțuirea online și dependența de validare prin „like-uri” generează o spirală de disconfort emoțional.

Cercetările arată că adolescenții cu utilizare problematică a platformelor sociale prezintă niveluri mai mari de stres psihologic și somatic, precum și satisfacție mai scăzută în viață.

Un alt fenomen grav este cyberbullying-ul, care afectează 13% dintre adolescenții europeni, dar în România procentul urcă la 24% în rândul fetelor de 13 ani, cea mai ridicată valoare dintre toate țările participante la studiu.

România se confruntă cu o infrastructură deficitară în domeniul sănătății mintale a copiilor.
În mediul rural, multe familii nu au acces la niciun psiholog, iar în orașe există timpi de așteptare de până la trei luni pentru o consultație gratuită.
Coordonarea dintre școală, familie și specialiști lipsește adesea, iar profesorii nu sunt formați pentru a recunoaște semnele precoce ale suferinței psihice.

Salvați Copiii atrage atenția că „fiecare întârziere în intervenție înseamnă un copil pierdut între statistici”.

Ce este de făcut – recomandările specialiștilor

Organizația solicită măsuri urgente din partea autorităților și a sistemului educațional.

Pentru autorități: creșterea numărului de psihologi și psihiatri pentru copii în sistemul public; asigurarea accesului echitabil la servicii de sănătate mintală în toate regiunile, inclusiv în mediul rural; finanțarea programelor de prevenție și intervenție timpurie.

Pentru școli: introducerea programelor educaționale despre sănătatea mintală și gestionarea emoțiilor; instruirea profesorilor pentru identificarea timpurie a semnelor de anxietate și depresie la elevi;

Crearea unui mediu școlar incluziv, sigur și empatic.

Pentru părinți: cultivarea relațiilor de atașament sigur și dialog deschis cu copilul; monitorizarea timpului petrecut online, fără a recurge la interdicții agresive; promovarea alfabetizării emoționale – învățarea copiilor să recunoască și să exprime sănătos emoțiile.

***

Criza de sănătate mintală a copiilor și adolescenților din România nu mai este o temă secundară, ci o problemă de siguranță națională.
Într-o societate în care depresia devine tot mai frecventă și sprijinul profesional este limitat, fiecare copil care primește ajutor reprezintă o șansă reală pentru viitor. „Copiii nu cer mult – doar să fie ascultați, înțeleși și sprijiniți. Dacă îi pierdem acum, îi pierdem pentru totdeauna”, avertizează psihologii implicați în programul Salvați Copiii. Carmen DEACONU