Șomajul se mută în rural. Cifre șocante în satele județului

* o comună are aproape la fel de mulți șomeri ca municipiul Iași, iar în alte localități situația explodează * cea mai șocantă statistică vine din Lungani, unde sunt înregistrați 808 șomeri, aproape cât întreg municipiul Iași * diferența este uriașă dacă ținem cont că populația comunei reprezintă doar 0,1% din cea a municipiului

În timp ce economia municipiului Iași continuă să dea semne de stabilitate, harta șomajului din județ ascunde o realitate mult mai dură. Primele șase luni ale anului 2026 au adus doar o scădere simbolică a numărului total de șomeri, însă în spatele statisticii se ascund diferențe uriașe între localități. Unele comune au reușit să reducă spectaculos numărul persoanelor fără loc de muncă, în timp ce altele au înregistrat creșteri alarmante.

La 1 ianuarie 2026, în județul Iași erau înregistrați 9.627 de șomeri. La 1 iunie, numărul lor a coborât la 9.556, adică doar 71 de persoane mai puțin. O reducere de numai 0,7%, insuficientă pentru a schimba imaginea generală a pieței muncii.

Municipiul Iași rezistă. Adevărata problemă este în mediul rural

Capitala Moldovei rămâne principalul pol economic al județului. Numărul șomerilor din municipiul Iași a rămas practic neschimbat, crescând nesemnificativ de la 816 la 820 de persoane.

În schimb, în multe comune situația este dramatică. Cea mai șocantă statistică vine din Lungani, unde sunt înregistrați 808 șomeri, aproape cât întreg municipiul Iași. Diferența este uriașă dacă ținem cont că populația comunei reprezintă doar o fracțiune din cea a municipiului.

Lungani confirmă astfel statutul de una dintre cele mai vulnerabile localități din județ în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.

Cine a reușit să reducă șomajul. Unde s-a înrăutățit situația

Există însă și exemple care arată că lucrurile se pot schimba. Cea mai spectaculoasă evoluție aparține comunei Țibănești, unde numărul șomerilor a scăzut cu 71 de persoane, de la 310 la 239.

Și Mironeasa a recuperat teren important, coborând de la 296 la 246 de șomeri, în timp ce Todirești a redus numărul persoanelor fără loc de muncă cu 36, ajungând la 342.

Scăderi importante au fost înregistrate și la Alexandru I. Cuza (-36), Ciurea (-26), Moțca (-19), Pașcani (-17), Răducăneni (-16), Târgu Frumos (-32).

Aceste evoluții sugerează că, în anumite zone ale județului, piața muncii începe să recupereze teren.

Dacă unele localități au recuperat, altele au mers exact în direcția opusă.

Belcești produce cea mai mare surpriză a anului. Numărul șomerilor aproape s-a dublat, crescând de la 56 la 112 persoane în numai cinci luni.

Creșteri importante apar și în Scheia, unde șomajul a urcat de la 68 la 99 de personae, Brăești, de la 179 la 201, Miroslava, de la 81 la 101, Lungani, care a mai adăugat încă 20 de șomeri, Erbiceni, unde numărul persoanelor fără loc de muncă a crescut de la 75 la 92.

Aceste localități sunt cele care trag în sus statisticile județene și arată că dezvoltarea economică nu ajunge în toate zonele.

Orașele respiră mai ușor

În mediul urban, tabloul este mult mai echilibrat.

Pașcani reduce șomajul cu 17 persoane, Târgu Frumos înregistrează una dintre cele mai consistente scăderi din județ, iar Podu Iloaiei și Hârlău rămân aproape la același nivel.

Practic, marile orașe continuă să absoarbă mai eficient forța de muncă decât majoritatea comunelor.

Datele din prima jumătate a anului confirmă că Iașul continuă să evolueze cu două viteze.

Zona metropolitană și municipiul Iași beneficiază de investiții, servicii, industrie și sector IT, ceea ce menține șomajul la un nivel relativ stabil.

În schimb, în multe comune din vestul și sudul județului, lipsa marilor angajatori și dependența de agricultura de subzistență continuă să genereze sute de persoane fără loc de muncă.

Cifrele arată clar că, deși județul în ansamblu pare stabil, realitatea diferă radical de la o localitate la alta. În timp ce unele comune reușesc să reducă șomajul și să recupereze teren, altele se afundă și mai mult, iar diferențele dintre Iașul urban și Iașul rural rămân unele dintre cele mai mari provocări economice ale județului.

Carmen DEACONU