Val de pacienți: Iașul, sub presiunea recuperării medicale

Iașul medical trăiește un adevărat boom fără precedent, iar cifrele oficiale arată o realitate care zguduie din temelii sistemul sanitar: peste 2,2 milioane de proceduri de recuperare medicală au fost decontate într-un singur an! O creștere amețitoare de 64% față de 2024 transformă județul într-un epicentru al tratamentelor, dar și într-un semnal de alarmă major.

Este, fără îndoială, un fenomen în masă. Datele furnizate de Casa de Asigurări de Sănătate Iași arată clar: interesul pentru recuperare medicală a explodat.

2.223.088 de proceduri într-un singur an înseamnă mii de pacienți zilnic, cabinete pline până la refuz,  liste de așteptare care cresc în mod constant.

În spatele acestor cifre stă o realitate simplă: tot mai mulți ieșeni au nevoie de recuperare după afecțiuni cronice, traumatisme sau intervenții medicale.

Topul procedurilor: electroterapia domină topul

Dacă ne uităm la distribuția tratamentelor, vedem clar o dependență masivă de terapiile electrofizice: curenți interferențiali / medie frecvență – peste 623.000 proceduri, Laserterapie – peste 320.000, Ultrasunet – aproape 190.000, TENS (electrostimulare) – peste 180.000, Kinetoterapie individuală – peste 158.000.

Aceste cifre nu sunt doar statistici – ele indică o presiune uriașă pe infrastructura medicală și pe personalul specializat.

În trecut, recuperarea medicală era considerată opțională. Astăzi, a devenit vitală.

De la dureri de spate cronice,  afecțiuni neurologice, recuperare post-operatorie până la probleme generate de stilul de viață modern, tot mai mulți oameni ajung în cabinetele de specialitate. Iar sistemul răspunde… dar cu dificultate.

Cifrele care ridică semne de întrebare

Creșterea de 64% într-un singur an nu este doar impresionantă – este și îngrijorătoare. Apar întrebări serioase asupra viabilității sistemului în fața unei asemenea cereri, dar și asupra specialiștilor existenți.

În paralel, anumite proceduri rămân aproape inexistente - crioterapia – 0 cazuri, băile terapeutice complexe – aproape inexistente, speleoterapia – absentă.

Această discrepanță arată un sistem dezechilibrat, axat pe volum, nu neapărat pe diversitate terapeutică.

Pe de o parte, cifrele arată un lucru pozitiv: oamenii accesează mai mult serviciile medicale, tratamentele sunt decontate, iar recuperarea devine accesibilă. Pe de altă parte, presiunea pe sistem crește accelerat, riscul de supraaglomerare este real, calitatea actului medical poate fi afectată.

Ce se întâmplă acum în Iași nu este o simplă creștere statistică. Este un semnal puternic despre starea de sănătate a populației și capacitatea sistemului de a răspunde.

Boom-ul recuperării medicale arată însă două lucruri în același timp - o nevoie reală, tot mai mare, și un sistem care începe să fie forțat la limită. Carmen DEACONU