Europa se teme de Trump. Nu acționează și preferă să tacă de teama unor reacții ostile din partea președintelui american

Criticile dure lansate de președintele american Donald Trump la adresa Uniunii Europene nu au fost aruncate la întâmplare. Au generat tensiuni majore, atât în interiorul Comisiei Europene, cât și între liderii statelor membre, punând sub semnul întrebării capacitatea blocului de a răspunde unitar. Potrivit Financial Times, teama care domină la Bruxelles vizează o confruntare directă cu Washingtonul care ar putea pune în pericol sprijinul american pentru Ucraina.

Trump a atacat în mod repetat instituțiile europene, pe care le-a descris drept „slabe”, și a prezentat o strategie de securitate ce promovează ideea de „reziliență” a Europei, într-un ton considerat de oficialii UE drept ostil și disprețuitor. Documentul reflectă viziunea administrației americane potrivit căreia structurile europene ar dăuna intereselor Statelor Unite și ar împinge continentul spre o așa-numită „sinucidere civilizațională”.

Ofensiva politică a Washingtonului, intensificată în ultimele săptămâni și susținută de critici vechi privind reglementările digitale, politicile de mediu și gestionarea migrației, a produs un șoc în cadrul Comisiei Europene. Surse citate de FT vorbesc despre divergențe serioase privind modul în care UE ar trebui să reacționeze.

Von der Leyen, presată să evite o confruntare directă

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi fost sfătuită să evite o reacție publică dură, pentru a preveni escaladarea conflictului și pentru a păstra implicarea SUA în dosarul ucrainean. Abordarea prudentă a stârnit însă nemulțumiri în rândul altor oficiali europeni, care consideră că tăcerea Bruxelles-ului a slăbit poziția Uniunii.

Această lipsă de reacție a alimentat și discuții între liderii naționali despre ocolirea Comisiei în relația cu Casa Albă. Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat deschis că, în lipsa unui dialog funcțional cu instituțiile UE, cooperarea ar putea continua la nivel bilateral.

„Dacă Trump nu poate relaționa cu instituțiile europene – lucru care pare destul de evident – atunci există state membre individuale, inclusiv Germania, cu care această cooperare poate continua”, a declarat Merz.

Ucraina, miza care blochează reacția UE

Miza majoră rămâne însă Ucraina. Negocierile de pace aflate în desfășurare au limitat sever marja de manevră a UE, în condițiile în care sprijinul american este esențial pentru Kiev. Bruxelles-ul a ajuns astfel în situația de a tolera atacurile politice ale lui Trump pentru a nu pune în pericol sprijinul acordat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

„Nu putem să-i spunem lui Zelenski că regulile de sustenabilitate sau amenzile pentru rețelele sociale sunt mai importante”, a explicat una dintre sursele FT.

Potrivit publicației, Zelenski și secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-ar fi cerut recent Ursulei von der Leyen să evite criticarea publică a lui Trump. Un lider european a rezumat situația astfel:

„Am crezut că negociem trei lucruri diferite cu SUA – comerțul, NATO și sprijinul pentru Ucraina. De fapt, a fost mereu o singură negociere: menținerea SUA implicate în Europa.”

Diviziunile s-au adâncit și în jurul propunerii de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut destinat Ucrainei. Administrația Trump se opune acestei idei, iar mai multe state membre s-au aliniat poziției Washingtonului. Alte țări, precum Italia, Bulgaria și Malta, cer soluții alternative.

Împrumutul pentru Ucraina, tot mai greu de negociat

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a admis că discuțiile privind acest împrumut, esențial pentru stabilitatea financiară a Ucrainei până în 2026, devin „din ce în ce mai dificile”.

În paralel, relația tensionată cu Washingtonul complică și aplicarea legislației europene în domeniul tehnologiei. Deși Comisia insistă că regulile digitale nu sunt negociabile, presiunile politice au dus la o aplicare mai precaută a sancțiunilor împotriva giganților americani din tehnologie.

„Nu vom accepta nicio subordonare în modul în care ne exercităm atribuțiile”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinta Comisiei Europene. Cu toate acestea, oficiali europeni admit că, în practică, Bruxelles-ul evită pași care ar putea provoca o reacție dură din partea lui Trump.

Alexandra Pricop stiripesurse.ro