Furat de Dior, cojocul românesc a fost comparat ca valoare culturală europeană cu tartanul scoțian

La câțiva ani după plagiatul care a stârnit un val uriaș de critici la nivel mondial, sumanul românesc a fost inclus în cadrul unui proiect european, prin care meşteşugarii autohtoni îşi vor prezenta creaţiile la o prezentare de modă internaţională.
În Țara Beiușului, meșterii populari cos și astăzi cu migală pielea de miel, pe care făuresc cu fire din lână simboluri ale naturii și tricolorul.
Pentru că fiecare model este exclusiv realizat manual, doamna Ana coase zilnic timp de 16 ore pentru a termina cojocul în două luni.
”Avem râul cu peștii, pe spate avem simbol masculin. Ciupii care practic ne reprezintă”, spune Ana Popa, meșter popular.
Cojoacele lucrate manual de meșterii populari din Bihor au inspirat cele mai prestigioase case internaționale de modă. Designerii străini ar fi copiat modelele deosebite, făurite cu migală în vestul României.

”Nu mi-a plăcut, știind că e ceva românesc, ceva ce ne aparține. Era foarte bine dacă cereau voie sau o altă modalitate dacă tot au vrut să copieze ceva”, mai spune Ana Popa.

Chiar dacă nu câștigă pe măsura muncii lor, artizanii știu că valoarea este inestimabilă în timp.

Puținii meșteri populari care cunosc meșteșugul vând piesele vestimentare unice cu 500, 600 de euro. Un chilipir dacă ne gândim că celebra casă de modă franceză a vândut o copie a cojocului bihorean cu 30 de mii de euro.

Cojocul românesc pe care casa de moda Dior l-a copiat în urmă cu cinci ani primește acum recunoaștere internațională printr-un program european numit Give Back Credit, inițiat de o asociatie dedicata cămăşii tradiţionale româneşti.

Practic, meșterii populari care creeaza cojoace autentice, își vor putea expune piesele într-o prezentare de modă care va avea loc în străinătate, ca să fie promovați în toată lumea.

”În proiect, cojocul binșenesc are rol de la egal la egal cu alte produse ale culturii tradiționale europene, cum ar fi tartanul scoțian”, spune Cristian Țoța, muzeograf.

Lipsiți de apreciere si privati de susținere financiară, meșteșugarii noștri talentați n-au mai creat timp îndelungat, iar tradiția aproape că a pierit. Încurajați de notorietatea câștigată după ce casele de modă au copiat stilul românesc, noii artizani au început să plăsmuiască piesele vestimentare străvechi. Printre ei se numără și Diana Naprodean. Bibliotecar de meserie, meșteșugarul a vrut să reînvie arta arhaică:

”Nu știu câtă campanie ar fi trebuit să-i faci ca să ajungem la nivelul acesta, să fim recunoscuți. Dior ne-a făcut o mare serviciu”.

Românii au inițiat o campanie numită BihorNuDior, în 2017, care a primit sprijin internațional. Încă de atunci, conturile de Instagram și Facebook GiveBackCredit au crescut gradul de conștientizare cu privire la cazuri similare de plagiat și însușire a designului cultural.