Apare tratamentul-minune pentru alergii: Fără injecții, fără pastile - doar un 'scut' care se pune în nas

Prevalenţa alergiilor este în creştere de câteva decenii, iar tendinţa nu poate fi explicată doar prin modificări genetice sau de sănătate, potrivit specialiştilor. Printre explicaţiile posibile se numără igiena îmbunătăţită, utilizarea pe scară largă a antibioticelor şi antisepticelor, schimbările în stilul de viaţă, alimentaţia, poluarea şi criza climatică, care pot avea un rol major în această creştere.

Însă acum există speranţă pentru cei afectaţi. Astfel, cercetătorii au creat un anticorp provenit de la şoareci care, aplicat în interiorul nasului, împiedică apariţia simptomelor de rinită alergică şi astm la şoareci expuşi la polen de pelin, potrivit news.ro. 

Studiul a fost publicat recent în Frontiers in Immunology.

Pelinul este una dintre cele mai frecvente cauze de alergie la polen în Asia Centrală şi în unele părţi ale Europei, unde între 10% şi 15% dintre persoanele cu rinită alergică sunt alergice la acesta.  

Potrivit ultimelor estimări, aproximativ 40% din populaţia Europei este alergică la polen, iar simptomele lor cauzează o pierdere estimată de 100 de milioane de zile de şcoală şi muncă în fiecare an. „Este prima dată când un anticorp monoclonal conceput să blocheze un anumit alergen de polen este administrat direct în nas şi s-a demonstrat că protejează împotriva simptomelor alergice la nivelul căilor respiratorii superioare şi inferioare”, a declarat prof. Kaissar Tabynov, directorul Centrului Internaţional de Vaccinologie din cadrul Universităţii Naţionale de Cercetare Agricolă din Kazahstan (KazNARU) din Almaty şi autorul principal al studiului.

„Pe viitor, anticorpi similari ar putea fi dezvoltaţi şi pentru alţi alergeni majori, precum ambrozia. Acest lucru deschide calea unei noi generaţii de tratamente antialergice de precizie, cu acţiune rapidă, fără ace şi adaptate sensibilităţilor individuale”, a completat profesorul. Tratamentul tradiţional este imunoterapia specifică alergenului: pacienţii sunt expuşi la doze crescânde de alergen până devin desensibilizaţi.

Totuşi, aceasta nu funcţionează pentru toţi pacienţii, iar în ultimele decenii a apărut în prim-plan aşa-numita „terapie cu anticorpi monoclonali specifici alergenului”.

În această terapie, cercetătorii creează anticorpi din clasa IgG, care fie recunosc în mod specific alergenul şi îl blochează, fie se leagă de anticorpii IgE în general. În ambele cazuri, reacţia alergică este prevenită. Un dezavantaj este că, de obicei, aceşti anticorpi trebuiau injectaţi în sânge.

Noua metodă este mai puţin invazivă şi acţionează imediat şi local, la nivelul mucoasei nazale, neutralizând alergenul la contact. Acest 'scut molecular' nu doar că previne activarea anticorpilor IgE, dar poate şi reduce inflamaţia prin alte mecanisme, cum ar fi calmarea răspunsurilor celulelor imune.

Cercetătorii au injectat şoareci cu o doză de polen de pelin, stimulându-i să producă anticorpi împotriva acestuia. Apoi şoarecii au fost eutanasiaţi în mod etic, iar splina le-a fost prelevată pentru a izola celulele albe.

Celulele albe au fost apoi fuzionate cu celule canceroase cultivate în laborator provenite de la şoareci cu mielom multiplu. Acest proces a generat cinci linii celulare „hibridom” imortalizate, fiecare secretând un singur tip (de unde şi denumirea „monoclonal”) de anticorp împotriva polenului de pelin. O serie de teste au arătat că cea mai puternică a fost linia XA19, care a fost selectată pentru dezvoltare ulterioară.

Reducerea simptomelor alergice

Pentru a testa eficacitatea, anticorpi purificaţi din linia XA19 au fost administraţi în interiorul nasului la cinci şoareci, care fuseseră anterior stimulaţi să devină alergici la polen de pelin prin injecţii cu extract de polen.

Alţi cinci şoareci au servit drept grup de control pozitiv: au fost sensibilizaţi în acelaşi mod, dar au primit un placebo.

Alţi cinci şoareci au fost control negativ – nu au fost sensibilizaţi şi nu au primit anticorpi monoclonali. Trei săptămâni mai târziu, toţi şoarecii au fost expuşi de trei ori, sub anestezie, la un aerosol cu polen de pelin şi la extract de polen administrat direct în nas.

Rezultatele au arătat că şoarecii sensibilizaţi care au primit anticorpul XA19 au prezentat o reducere semnificativă a simptomelor alergice comparativ cu grupurile de control. Astfel, nivelurile a două citokine din plămâni au fost mai mici.

Cercetătorii au concluzionat că anticorpul monoclonal din linia XA19 este eficient în blocarea reacţiilor alergice declanşate de IgE împotriva polenului de pelin, cel puţin la şoareci.

Înainte ca acest tratament să poată fi testat la oameni, cercetătorii trebuie să adapteze anticorpul pentru a fi compatibil cu organismul uman şi să efectuăm studii preclinice suplimentare privind siguranţa şi eficacitatea.