Medicamentele ieftine dispar, iar pacienții rămân fără alternative!

* în ultimii ani au dispărut peste 3.000 de medicamente generice, limitând opțiunile terapeutice pentru pacienți * deși medicamentele generice asigură tratamentul pentru peste 70% dintre pacienții români, ele reprezintă mai puțin de 20% din valoarea pieței farmaceutice * cu alte cuvinte, cele mai utilizate medicamente sunt și cele mai ieftine – iar tocmai această realitate le face vulnerabile

Sistemul de sănătate din România se confruntă cu o criză profundă și periculoasă: dispariția treptată a medicamentelor generice – acele tratamente accesibile de care depind milioane de pacienți.

În perioada 2016–2023, medicamentele generice au generat economii de peste 1 miliard de euro pentru bugetul sănătății. Însă acest avantaj financiar ascunde o realitate dură: industria care susține aceste economii este împinsă la limită.

Presiuni care sufocă industria

Producătorii de medicamente generice se confruntă cu un cumul de factori care le pun în pericol existența. În primul rând, taxa clawback, care ajunge la 15,6% din valoarea compensată, reduce drastic resursele disponibile pentru investiții, politica de prețuri extrem de scăzute, care menține medicamentele din România printre cele mai ieftine din Uniunea Europeană.

Dispariția a peste 3.000 de medicamente generice în ultimii ani, limitând opțiunile terapeutice pentru pacienți, creșterea costurilor de producție, inclusiv materii prime mai scumpe cu până la 45%, în timp ce prețurile finale rămân blocate reprezintă alți factori care influențează negativ industria medicamentelor.

Rezultă un sistem care cere medicamente ieftine, dar nu mai permite producerea lor în condiții sustenabile.

Această ecuație imposibilă duce la un risc major: dispariția medicamentelor esențiale cu preț mic. În lipsa acestora, pacienții pot fi forțați să apeleze la alternative mai scumpe sau, în unele cazuri, să rămână fără tratament.

Europa adaugă presiune suplimentară

Situația este agravată și de noile reglementări europene. Directiva privind tratarea apelor uzate introduce principiul „poluatorul plătește”, ceea ce ar putea transfera costuri uriașe către industria farmaceutică.

Estimările arată un impact financiar exploziv: creștere de la 1–1,5 miliarde euro la 5–11 miliarde euro la nivel European, majorarea costurilor de producție pentru generice cu până la 50–60%, în unele state, creșteri dramatice de prețuri, până la 220% pentru antibiotice critice, până la 900% pentru tratamente de primă linie în diabet.

Dacă aceste scenarii devin realitate, medicamentele accesibile ar putea deveni un lux.

Industria medicamentelor generice trage un semnal de alarmă și propune măsuri urgente. Printre acestea, reformarea legislației de preț, eliminând modelul bazat pe cel mai mic preț din UE, reducerea sau eliminarea taxei clawback pentru generice, declararea industriei farmaceutice drept sector strategic național, acces la scheme de ajutor de stat și fonduri europene pentru reindustrializare, integrarea României în inițiativele europene, precum Alianța pentru Medicamente Critice.

România se află într-un punct critic: fie adaptează rapid politicile și susține producția de medicamente generice, fie riscă să piardă una dintre cele mai importante garanții ale accesului la tratament pentru populație.

Nu este doar o problemă economică. Este o problemă de sănătate publică, de siguranță națională și de viitor. Nicoleta ZANCU