Murăturile, medicamentul natural care reface flora intestinală

* un studiu recent subliniază importanța alimentelor fermentate în susținerea bacteriilor benefice din intestin

Tot mai multe persoane se confruntă cu tulburări digestive, iar o posibilă soluție stă chiar în murăturile pe care mulți le au acasă. Cercetătorii au început să analizeze modul în care aceste alimente fermentate influențează comunitățile de microorganisme din intestinul uman. Dar ce este microbiota și de ce contează atât de mult pentru sănătate?

Microbiota intestinală, un univers nevăzut

Microbiota reprezintă ansamblul bacteriilor, virusurilor și fungilor care trăiesc în tractul nostru digestiv. Aceste microorganisme joacă un rol critic în digestie, sinteza vitaminelor și reglarea sistemului imunitar. Când echilibrul acestui ecosistem este perturbat, pot apărea simptome precum balonarea, diareea cronică sau chiar modificări ale stării de spirit.

Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății arată că antibioticele, dieta bogată în alimente procesate și stresul prelungit sunt principalii factori care reduc diversitatea bacteriană. Pe lângă acești factori, lipsa fibrelor din alimentație și consumul scăzut de fructe și legume pot contribui la dezechilibre ale microbiotei. Astfel, menținerea unei diete variate și echilibrate devine esențială pentru o digestie sănătoasă.

Dezechilibrele pot duce la probleme digestive recurente, dar și la scăderea imunității și la creșterea riscului de afecțiuni inflamatorii.

Fermentarea transformă murăturile în surse de probiotice

Murăturile preparate tradițional, prin fermentație lactică, conțin bacterii vii precum Lactobacillus. Aceste bacterii pot supraviețui tranzitului gastric și pot contribui la diversitatea florei intestinale. Procesul de fermentare nu doar conservă alimentele, ci le îmbogățește cu microorganisme benefice. Studiile efectuate au arătat că un consum zilnic de 100g de murături poate crește cu 19% diversitatea microbiotei la persoanele cu sindrom de intestin iritabil. Aceste rezultate au fost obținute după analize ADN efectuate pe o perioadă de șase săptămâni. Nu toate murăturile aduc aceleași beneficii. Cele pasteurizate sau preparate cu oțet își pierd aproape complet bacteriile vii. Doar produsele fermentate natural, fără conservanți, au efect probiotic real.  Prin urmare, murăturile tradiționale, preparate acasă, sunt cele mai recomandate pentru aportul de bacterii benefice.

Probioticele din alimentele fermentate stimulează producția de acizi grași cu lanț scurt. Acești compuși hrănesc celulele intestinale și reduc inflamația. Persoanele care au consumat murături timp de trei luni au raportat o scădere cu 34% a durerilor abdominale. Nu vorbim despre un remediu universal, dar pentru persoanele cu dezechilibre moderate ale florei intestinale, murăturile pot fi un adjuvant eficient.

Este important de știut că efectele pot varia în funcție de microbiota fiecăruia. Bacteriile introduse prin alimentație colonizează intestinul doar dacă găsesc un mediu potrivit și, din acest motiv, rezultatele pot diferi considerabil de la o persoană la alta.

Specialiștii recomandă consumul moderat de murături, evitând excesul de sare, iar variantele tradiționale românești, precum varza murată cu morcovi sau castraveții fermentați în saramură, sunt considerate opțiuni bune.

Cei care vor să încerce includerea murăturilor în alimentație ar trebui să înceapă cu porții mici, de 50-70g pe zi, pentru a observa cum reacționează organismul. Respectarea tradițiilor culinare locale poate aduce beneficii suplimentare, mai ales dacă se folosesc rețete fără aditivi sau conservanți.

Tania DAMIAN