Paște cu zgomot: În România, decibelii folosiți de sirenele salvărilor și pompierilor sunt la limita maximă recomandată de UE

Pragurile de decibeli în București sunt de 70 decibeli pe timpul zilei și 60 decibeli pe timpul nopții. Aproape 162.000 de persoane sunt expuse la valori care depășesc pragurile ziua, adică aproape 10% din numărul total de bucureșteni, și peste 257.000 noaptea, adică un procent de 15%, scrie Buletin de București. 

Hărțile de zgomot, care arată cât de poluat fonic este orașul, reprezintă primul pas în gestionarea zgomotului din Capitală. „Problema e că este vorba de o poluare multiplă”, explică pentru HotNews.ro activistul și fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu. Acest lucru înseamnă că într-un loc nu există un singur factor poluant, și mai mulți.

În București, conform expertului, nu există obstacole care să absoarbă poluarea fonică: toate blocurile termoizolate, mobilier urban sau copaci și vegetație care să absoarbă sunetul. 

El susține că poluarea fonică diferă de locația în care te afli, ea fiind dată, în principal, de traficul auto, la care se adaugă un șantier deschis, un utilaj sau o sirenă de ambulanță, dar „față de care omul se adaptează”: „Noi ne adaptăm ca ființe la poluarea fonică. Toate astea conjugate generează un disconfort profund față de dacă ai avea doar o poluare a celui mai mare poluator din zona respectivă”.

Despre semnalele acustice sau luminoase ale mașinilor de urgență, expertul spune că „nu le observi (n.r. mașinile de intervenție), mai ales când vin din spate sau din lateral”. El susține că există metode digitalizate care ar putea să reducă zgomotul, precum avertismente luminoase în intersecții, semnale de atenționare așezate pe șosea sau aplicații precum Waze, unde să apară pe hartă mașinile de urgență. 

„Atunci frecvența cu care tu emiți acele semnale ar putea să scadă sub jumătate”, spune fostul șef al Gărzii de Mediu.

Berceanu spune că disponibilitatea de a accepta poluarea fonică depinde de momentul zilei. Dimineața, corpul uman are o disponibilitate mai mare, în timp ce în timpul nopții are una mult mai redusă, aspect care poate afecta sănătatea celor expuși la zgomote puternice și continue. 

 Psiholog: Sunetele de alarmă pot provoca atacuri de panică

Despre implicațiile asupra sănătății persoanelor expuse la sunete de alarmă, psiholoaga Andreea Chiru-Maga spune că sunetele de alarmă sunt „activatoare. Ele activează sistemul limbic, activează exact amigdala care este responsabilă pentru pentru stres, pentru o reacție rapidă”.

Acest lucru se întâmplă pentru că amigdala este responsabilă de eliminarea hormonilor stresului: cortizol și adrenalină. 

„Dacă sunt persoane care au o anumită predispoziție în ceea ce privește anxietatea, au trecut prin mai multe traume de-a lungul timpului sau au avut experiențe neplăcute cu ambulanțele sau cu zgomotele în general, atunci ele pot reactiva traume, pot activa atacurile de panică. Poate activa stări de anxietate în anumite situații, chiar și de furie”, explică experta.

Despre stresul psihologic generat de sunetul de sirenă l-am întrebat și pe Dumitru Marius Mihai, care îl aude zilnic. Pentru el, stresul nu este zgomotul, și îndeplinirea misiunii cât mai rapid. 

„A devenit o rutină. Noi nu avem nicio problemă în folosirea acestor semnale în trafic. Când conducem ne concentrăm să ajungem cât mai repede la locul intervenției și să ajungem în siguranță”, a răspuns pompierul.

Spania are reglementări separate pentru regiuni

În Spania, utilizarea sirenelor de mașinile de urgență este reglementată atât la nivel național, cât și regional, cu scopul de a reduce poluarea fonică. 

Legea zgomotului 37/2003 stabilește limite generale de emisii sonore pentru diverse surse, inclusiv pentru mașini. Totuși, limitele specifice pentru sirenele de urgență pot varia și, în multe cazuri, sunt reglementate la nivel regional sau municipal.

De exemplu, în Madrid, reglementarea privind utilizarea sirenelor la mașinile de urgență stabilește un nivel maxim de 95 decibeli, măsurat la 3 metri distanță. Aceste vehicule trebuie să fie dotate cu un mecanism de reglare a intensității sonore, care să reducă zgomotul pe timp de noapte în zonele rezidențiale, menținându-l între 70 și 90 decibeli în aceleași condiții de măsurare. Încălcările pot duce la amenzi între 90 și 600 de euro.

În Barcelona, în 2002, Consiliul Local a încheiat un acord cu Garda Urbană și principalele companii de transport pentru pacienți, prin care s-a interzis folosirea sirenelor pe o rază de 100 de metri în jurul centrelor medicale. 

Lituania nu are o legislație privitoare la numărul maxim de decibeli 

În Lituania nu există o legislație națională care să reglementeze nivelul de zgomot al sirenelor mașinilor de urgență.  Cu toate acestea, sirenele mașinilor de urgență trebuie să respecte standardele Uniunii Europene și internaționale, care stabilesc cerințele privind semnalele sonore, adică maxim 118 decibeli măsurați la un metru. 

Cehia lasă sirenele la latitudinea șoferului

În Cehia, sistemele de atenționare ale mașinilor de urgență sunt reglementate de codul rutier. Conform legii, mașinile trebuie să fie echipate cu girofar albastru și o sirenă. Decizia de utilizare a sirenei aparține șoferului.

În mod obișnuit, sirena poate să fie folosită în zone unde mașinile de urgență trebuie să circule foarte rapid, în intersecții sau zone cu vizibilitate redusă. Noaptea, sirenele nu sunt folosite aproape deloc în orașe, doar în situații excepționale. 

Nici în Cehia nu există un standard oficial pentru volumul acestor tipuri de sirene. Legea privind Protecția Sănătății Publice, care reglementează limitele de zgomot, exclude zgomotul „cauzat direct în legătură cu activitățile de salvare a vieții, sănătății sau proprietății și semnalele sonore de avertizare sau semnalele de siguranță”, categorie în care se încadrează sirenele.

Ce spune Poliția Română

HotNews a contactat Inspectoratul General al Poliției Române pentru a afla care este regimul de utilizare a mijloacelor luminoase și sonore. Conform reprezentanților poliției, soluționarea urgențelor pentru care sunt solicitate instituțiile este mai importantă decât disconfortul sonor creat.

„Scopul mijloacelor speciale de avertizare acustică, omologate în condițiile legii și utilizate în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, este acela de a asigura autovehiculelor care au acest drept prioritate de trecere în trafic, în situații de urgență, interesul soluționării acestor evenimente fiind superior disconfortului sonor creat”, a transmis IGPR.

Reprezentanții instituției au transmis că au dreptul de utilizare vehiculele poliției, jandarmeriei, poliției de frontieră, Autorităţii Vamale Române, ANAF, serviciului de ambulanţă. 

Totodată, beneficiază de acest drept și MApN, SRI şi SPP, Administraţia Națională a Penitenciarelor, precum şi autovehiculele de serviciu ale procurorilor, atunci când se deplasează la o urgență. 

Cum se pedepsește folosirea fără drept a sirenelor

Cei care utilizează vehiculele cu regim prioritar nu pot folosi mereu mijloacele speciale de avertizare. Utilizarea nejustificată de către aceștia constituie contravenție şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancţiuni (amendă de la 9 la 20 de puncte-amendă).

Șoferii nu au voie să monteze pe mașini mijloace speciale de avertizare neomologate. Fapta se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancţiuni (amendă de la 6 la 8 de puncte-amendă), precum și, ca măsură complementară, cu reținerea certificatului de înmatriculare. 

„Competența de a constata și sancționa fapta contravențională anterior menționată aparține polițistului rutier”, a transmis IGPR.

Legislația nu impune restricții despre „un număr definit de utilizări ale mijloacelor speciale de avertizare acustice sau luminoase, iar în ceea ce privește volumul la care operează aceste dispozitive, precizăm că activitatea de omologare urmărește să garanteze că utilizarea mijloacelor speciale respectă standardele de siguranță și mediu stabilite de autoritățile competente”, a mai spus IGPR.

După o expunere repetată la aceste sunete, creierul învață să le refuze, „nu le mai aude sau dacă le aude, se obișnuiește”, a explicat psiholoaga Andreea Chiru-Maga.

„Dar asta nu înseamnă neapărat că stresul nu există acolo. Asta nu înseamnă că corpul este într-o stare de relaxare. Înseamnă că el este în continuare într-o stare de agitație, de hipervigilență”, a mai spus Andreea Chiru-Maga.