Ce înseamnă solstițiul de iarnă? De ce este pe 21 decembrie?

Evenimentul astronomic cunoscut sub denumirea de solstițiu este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. Astfel, se produce momentul în care este cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an.

Astfel, ziua și noaptea vor fi foarte inegale, în funcție de latitudinea locului. De exemplu, în București (latitudine aproximativă 44° N), ziua va dura aproximativ 8 ore. În aceeași locație (București), noaptea va dura aproximativ 16 ore.

În regiunile aflate mai aproape de Polul Nord, cum ar fi în Laponia sau în alte zone din cercul polar, ziua poate lipsi complet, iar noaptea poate dura 24 de ore (fenomenul de noapte polară). În schimb, în emisfera sudică, în apropierea Polului Sud, va fi vara, iar ziua va fi mult mai lungă. 

Ulterior, de pe 21 decembrie, până pe 21 iunie, durata zilelor va creşte treptat, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător. Solstițiul de iarnă, debutul iernii astronomice

Solstițiul de iarnă reprezintă și începutul iernii din punct de vedere astronomic, chiar dacă în multe culturi iarna începe oficial pe 1 decembrie.

Iarna astronomică este perioada din an definită de ciclul astronomic al Pământului și se referă la intervalul de timp în care, pe baza poziției Pământului față de Soare, începe sezonul de iarnă.

Iarna astronomică este determinată de înclinația axei Pământului și de mișcarea acestuia pe orbita sa în jurul Soarelui. În această perioadă, emisfera nordică este înclinată departe de Soare, ceea ce duce la o durată mai scurtă a zilei și la temperaturi mai scăzute, caracteristice sezonului rece.

Acesta este un concept diferit față de „iarna calendaristică”, care se referă la perioada 1 decembrie – 28/29 februarie și este folosită în viața de zi cu zi.

Anual au loc două solstiții: unul în luna iunie, solstițiu de vară care marchează începutul verii astronomice și altul în decembrie, care marchează cea mai lungă zi la nord de Ecuador și cea mai scurtă zi la sud.

În momentul în care, în emisfera nordică, se produce solstițiul de iarnă, în emisfera sudică se produce solstițiul de vară.

În aceste zile, mișcarea zilnică a Soarelui pare să se oprească pentru o perioadă scurtă înainte de a-și schimba direcția (spre nord sau spre sud), ceea ce explică de ce solstițiul este asociat cu „soarele care stă pe loc”.