353 de urși împușcați în România anul trecut, înainte de apus

* datele oficiale publicate de autorități au produs un adevărat cutremur: în decembrie 2025 a fost confirmată eliminarea legală a 353 de urși la nivel național

România trăiește un moment-limită. După ani întregi în care pericolul a fost minimalizat, realitatea a explodat direct în curțile oamenilor: urșii au coborât din păduri și au ajuns printre case, pe străzi, lângă școli și chiar la marginea orașelor. Iar bilanțul oficial al anului 2025 confirmă ceea ce localnicii spun de mult timp — situația a scăpat de sub control.

Alertă după alertă, mesajele RO-Alert cu „Atenție, urs!” au devenit aproape rutină în multe zone ale țării. În județe unde asemenea apariții erau cândva de neimaginat, inclusiv în zona Dobrovăț – Iași, oamenii trăiesc cu frica permanentă că întâlnirea cu cel mai mare prădător al Europei poate avea loc oricând.

Cifrele care șochează România

Datele oficiale publicate de autorități au produs un adevărat cutremur: în decembrie 2025 a fost confirmată eliminarea legală a 353 de urși la nivel național.

Nu este vorba despre vânătoare obișnuită, spun autoritățile, ci despre intervenții considerate necesare pentru a preveni tragedii: 331 de urși împușcați preventiv, înainte ca atacurile să se producă, 22 de exemplare eliminate în regim de urgență, după ce deveniseră pericol direct pentru oameni.

Pentru mulți români, aceste cifre sună ca un semnal de alarmă uriaș: dacă s-a ajuns aici, cât de gravă este situația reală din teren?

Sate terorizate, nopți fără somn

În spatele statisticilor se ascund povești dramatice. Gospodării devastate peste noapte, animale sfâșiate, garduri rupte și oameni care nu mai îndrăznesc să iasă după lăsarea întunericului. În unele comunități, prezența ursului nu mai este o știre, ci o rutină.

Martorii vorbesc despre urși care nu mai fug de oameni, care revin noapte de noapte în aceleași locuri, atrași de mirosul hranei. Specialiștii spun că animalele au învățat rapid că apropierea de localități înseamnă hrană ușoară — iar această adaptare schimbă complet regulile jocului.

Estimarea realizată prin analize genetice moderne arată că România găzduiește una dintre cele mai mari populații de urs brun din Europa. Pragul considerat sigur ar fi fost depășit, iar consecințele devin vizibile abia acum.

Ani de protecție strictă, reducerea habitatelor naturale și extinderea așezărilor umane au împins inevitabil omul și prădătorul pe același teritoriu. Practic, pădurea și satul au ajuns să se suprapună.

Prădătorul perfect, între protecție și supraviețuire

Ursul brun nu este doar puternic — este aproape imposibil de anticipat. Acesta poate mirosi hrana de la kilometri distanță, aleargă cu până la 50 km/h, memorează locurile unde a găsit mâncare și revine constant, se adaptează rapid la prezența umană.

Cu alte cuvinte, spun experții, omul nu mai este singurul stăpân al teritoriului.

Conform legislației din România (Legea vânătorii nr. 407/2006, cu modificările ulterioare), regula generală este că vânătoarea este interzisă de la apusul soarelui până la răsărit. 

Organizațiile de mediu cer prudență și avertizează asupra riscului dezechilibrelor ecologice. Autoritățile răspund însă direct: siguranța oamenilor nu poate fi negociată.

România se află astfel într-o confruntare fără precedent — între salvarea unei specii simbol și protejarea comunităților care trăiesc zilnic sub amenințare. Carmen DEACONU