Un studiu sugerează că firele albe apar atunci când organismul oprește celulele predispuse la cancer. Mai degrabă decât un semn deprimant al îmbătrânirii, firele albe sunt cicatricele lăsate de războiul purtat de corpul nostru împotriva cancerului, potrivi

Un studiu sugerează că firele albe apar atunci când organismul oprește celulele predispuse la cancer. Mai degrabă decât un semn deprimant al îmbătrânirii, firele albe sunt cicatricele lăsate de războiul purtat de corpul nostru împotriva cancerului, potrivit sciencefocus.com.

  Firele albe ar putea fi cicatricile lăsate de lupta organismului nostru împotriva cancerului, arată un studiu nou.

Publicată recent în Nature Cell Biology, cercetarea a analizat modul în care celulele responsabile pentru pigmentarea părului și a pielii „se autodestruiesc” atunci când sunt deteriorate, ca parte a mecanismului prin care organismul încearcă să ne protejeze de cancer.

  Oamenii de știință au descoperit că, în cazul anumitor tipuri de leziuni, aceste celule producătoare de pigment pur și simplu se opresc din funcționare în loc să continue să se dividă. Această alegere împiedică celulele defectuoase să răspândească mutații periculoase – dar, în timp, înseamnă și că rămân tot mai puține celule capabile să producă pigment, ceea ce face ca părul să devină alb.

  Firele albe, semn al apărării anticancer

Cercetătorii au încercat de multă vreme să împiedice autodestructia celulelor de pigment, în efortul de a preveni albirea părului, însă noile descoperiri sugerează că firele albe sunt un semn al unei importante apărări anticancer. „[Acest studiu] redefineste albirea părului și melanomul nu ca evenimente fără legătură, ci ca rezultate diferite ale reacțiilor la stres ale celulelor stem,” a declarat prof. Emi Nishimura de la Universitatea din Tokyo, care a condus cercetarea.

 Echipa din Tokyo a făcut descoperirea studiind celulele stem ale melanocitelor la șoareci – celulele care produc în mod normal pigmentul părului. Ei au observat că aceste celule melanocitare se sacrifică doar atunci când ADN-ul lor suferă o „ruptură dublu-catenară”, practic o fractură completă a ambelor fire ale helixului ADN. Însă când celulele au fost expuse la alte tipuri de stres, precum lumina ultravioletă sau agenți cancerigeni, acestea nu s-au autodestrus. În schimb, au supraviețuit și au continuat să se dividă, permițând acumularea de mutații și, potențial, crearea condițiilor pentru apariția cancerului.

Această reacție duală – celule care se sacrifică în anumite situații, dar supraviețuiesc în altele – ar putea explica de ce atât albirea părului, cât și cancerele de piele devin mai frecvente odată cu înaintarea în vârstă.

 Cercetătorii afirmă că înțelegerea – și, în viitor, controlul – acestui răspuns ar putea duce la noi modalități de eliminare a celulelor cu risc ridicat înainte ca acestea să devină cancerigene.