Unde s-au poticnit judecătorii CCR în decizia cu pensiile speciale. Tensiunile n-ar fi plecat de la vârsta de pensionare: „E o chestiune de oportunitate”

Curtea Constituțională a hotărât să amâne, până pe 8 octombrie, decizia privind schimbările în sistemul de pensii ale magistraților.

Amânarea a fost justificată prin complexitatea dosarului, întrucât acesta conține numeroase acte și probe care necesită o examinare mai aprofundată.

Ziare.com a luat legătura cu Tudorel Toader, fost judecător la CCR și fost ministru al Justiției, pentru a înțelege unde ar putea exista, mai exact, blocajul în procesul de deliberare al judecătorilor.

„Nu este ceva ieșit din comun; înseamnă că unii dintre judecători au considerat necesar să aprofundeze documentația, legislația și argumentele. Înalta Curte a ridicat multe obiecții. Curtea le analizează pe rând și trebuie să dea o soluție.

Cred că, cel mai mult, deliberează asupra cuantumului pensiei, pentru că, la vârsta de pensionare, este limpede: e o chestiune de oportunitate, iar oportunitatea reglementării aparține decidentului. Guvernul a elaborat proiectul de lege, iar Parlamentul l-a votat. Curtea verifică doar constituționalitatea, iar cea mai dificilă obiecție pentru a ajunge la un consens ar fi cea privind cuantumul pensiei: dacă 70% din net, față de 80% din brut, respectă ceea ce a stabilit, în precedent, aceeași Curte, și anume că pensia trebuie să fie cât mai aproape de salariu”, a explicat Tudorel Toader.

apartamente de vanzare bucuresti 2 camere

Întrebat cum interpretează presiunile mediatice la adresa CCR și, mai ales, ultimatumul premierului Ilie Bolojan, care a lăsat de înțeles că își poate da demisia în urma unei decizii nefavorabile, Tudorel Toader a explicat că judecătorii nu se vor lăsa influențați.

„Personal, nu cred că există presiuni care să influențeze decizia judiciară. Politicienii pot spune ce vor face sau ce ar dori dacă ar fi admise obiecțiile, dar judecătorii nu reacționează la astfel de afirmații. Ei sunt profesioniști cu multă experiență și au capacitatea de a adopta soluția corectă, constituțională, indiferent de declarațiile politicienilor”, a precizat fostul judecător CCR.

Ce a contestat Înalta Curte la CCR?

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au hotărât la începutul lunii septembrie să sesizeze Curtea Constituțională a României în legătură cu legea care modifică pensiile de serviciu ale magistraților. Decizia instanței supreme a fost însoțită de un comunicat în care judecătorii exprimă motivele pentru care consideră că dispozițiile legislative ridică probleme de constituționalitate și afectează independența justiției.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un ‘nu’ răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se arată în comunicatul ICCJ.

Instanța supremă susține că legea în discuție încalcă numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale și mai multe principii fundamentale ale statului de drept, detaliind într-un pasaj motivarea sesizării. „Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, se arată în același comunicat.

Legea privind pensiile de serviciu face parte dintr-un pachet legislativ asumat de Guvern în Parlament. Premierul Ilie Bolojan a susținut în plen că, în prezent, mulți magistrați se pensionează înainte de vârsta medie de pensionare a celorlalți cetățeni și a oferit date privind cuantumul pensiilor din sistemul judiciar. El a explicat măsurile propuse în pachetul de reformă și a argumentat necesitatea unor schimbări, declarând, în fața parlamentarilor: „Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”.

Urmează ca, în conformitate cu procedura constituțională, CCR să analizeze sesizarea Înaltei Curți și să stabilească, printr-o decizie, dacă prevederile contestate sunt sau nu conforme cu Legea Fundamentală. Până la pronunțarea Curții, de pe 8 octombrie, măsura legislativă rămâne în vigoare în forma adoptată de Parlament.