VIDEO Republica Moldova își schimbă harta: A început reforma administrativ-teritorială, un proces așteptat de ani de zile și în România

  Guvernul de la Chişinău dă start, oficial, reformei administrativ-teritoriale. Potrivit secretarului general al Executivului, Alexei Buzu, procesul se va desfăşura în patru etape, prima fiind dedicată consultărilor publice. La acestea sunt invitaţi să participe primarii, reprezentanţii autorităţilor raionale şi locale, experţii, societatea civilă, dar şi cetăţenii, informează Newsmaker.md. Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de comasare, denumit de Executiv ”amalgamare voluntară a unităţilor administrativ teritoriale”. 

Patru etape pentru reforma administrativ-teritorială

„Obiectivul principal este să creăm localităţi dezvoltate, primării puternice şi servicii mai bune aproape de oameni. Suntem conştienţi de complexitatea ei, e normal să existe îngrijorări. De aceea, este atât de important să facem aceste schimbări împreună, cu responsabilitate, pentru a creşte nivelul de trai al tuturor oamenilor şi din sate îndepărtate, şi din oraşe centrale. (…) Doar în urma consultărilor vom decide cum va arăta în final reforma”, a declarat Buzu, marţi.

  Etapele reformei sunt: consultări publice; prezentarea conceptului; discuţii extinse cu cetăţenii pe parcursul primăverii; elaborarea şi aprobarea pachetului legislativ în Parlament, în toamnă.

Secretarul general al Guvernului susţine că, prima etapă a acestui proces, şi „cea mai importantă”, este cea a consultărilor publice.

  În paralel, Guvernul încurajează ”amalgamarea voluntară” a primăriilor. Potrivit lui Buzu, în acest sens, Executivul va simplifica procedurile, va aloca mai multe resurse financiare şi va oferi sprijin operaţional şi ghidare autorităţilor locale.

„Ce vor avea de câştigat oamenii de la reformă?  Mai mulţi bani în proiecte, servicii mai bune şi mai puţin bani cheltuiţi pentru burocraţie. Satele rămân, se unesc primăriile. Acolo de unde se va muta administraţia primăriei, vor fi create centre de prestarea serviciilor, atât de necesare localnicilor,  care vor integra asistentul social, lucrătorii sociali, poliţistul arondat, precum şi un facilitator comunitar dedicat.  Oamenii vor putea obţine actele necesare la ghişelul unic, într-un singur punct şi cât mai aproape”, a mai explicat Alexei Buzu.

  Cea mai dificilă reformă

Reforma administrativ-teritorială este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorităţi, întrucât presupune reducerea numărului de primării şi reorganizarea consiliilor raionale. Procesul urmăreşte consolidarea unităţilor administrative, pentru a spori capacitatea acestora de a oferi servicii publice mai eficiente.

Începând cu 2024, autorităţile au lansat procesul de „amalgamare voluntară” a localităţilor. Totuşi, ritmul acestuia rămâne lent: potrivit hărţii interactive prezentate de Guvern, doar două grupuri de localităţi ajungând până acum în etapa finală a comasării, notează Newsmaker.md.

 Conform conceptului de reformă discutat public, Republica Moldova ar urma să fie reorganizată în cinci regiuni sau, alternativ, în zece raioane. Până în prezent, peste 240 de primării din totalul de 898 sunt implicate în diferite etape ale procesului de amalgamare. Procesul a fost finalizat, deocamdată, în două cazuri: grupul Leova, care include oraşul Leova şi satele Sârma, Tochile-Răducani şi Sărata-Răzeşi, precum şi grupul Călineşti, format din satul Călineşti, comuna Chetriş şi satul Hânceşti din raionul Făleşti. 

 Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat recent la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari şi consilieri locali să fie aleşi deja în noile unităţi administrativ-teritoriale.

 Oficialul a adăugat că denumirea viitoarelor unităţi teritorial-administrative –  fie că vor fi judeţe sau regiuni –  contează mai puţin, important fiind modul în care vor fi organizate şi eficientizate serviciile publice. Igor Grosu declara atunci că această reformă este esenţială pentru o gestionare mai eficientă a fondurilor publice şi pentru a oferi cetăţenilor servicii de calitate.