Camera Consultanţilor Fiscali: Noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanţelor în privinţa TVA vor afecta micile întreprinderi

Proiectul privind noile reguli ale viitorului plafon de TVA de 395.000 lei are prevederi problematice pentru micile întreprinderi, iar alte state UE procedează diferit, susţin reprezentanţii Camerei Consultanţilor Fiscali (CCF), transmite Agerpres.

Potrivit unui comunicat transmis joi de CCF, noile prevederi fiscale pregătite de Ministerul Finanţelor în privinţa TVA vor afecta micile întreprinderi. Camera Consultanţilor Fiscali salută majorarea plafonului la 395.000 lei, dar atrage atenţia asupra celorlalte aspecte din proiectul MF. În acest sens, a trimis o adresă prin care a venit şi cu propuneri de modificare.

Organizaţia precizează că Ministerul Finanţelor a ales cea mai restrictivă variantă, în privinţa regulilor de depăşire a plafonului, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA. „Înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă. Dacă un operator economic a depăşit plafonul de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înţelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025. În unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depăşeşte plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacţie care depăşeşte plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacţiei poate rămâne scutit”, se arată în comunicatul CCF.

CCF menţionează că una dintre cele mai problematice prevederi se referă la faptul că la data depăşirii plafonului naţional de 395.000 lei, persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA şi aplică regimul de taxare începând cu data depăşirii acestuia.

Solicitarea înregistrării, conform proiectului Ministerului, ar trebui efectuată exact în ziua depăşirii plafonului de scutire, iar înregistrarea este considerată valabilă la data depăşirii.

„Totuşi, Directiva (2020/285) prevede o serie de opţiuni care ar fi permis aplicarea unui sistem mai apropiat de ceea ce avem în prezent. A fost aleasă cea mai restrictivă variantă, fiind o transpunere foarte limitată a prevederilor Directivei TVA, nefiind permisă niciun fel de depăşire a plafonului de scutire, deşi ar fi putut fi aplicată cel mult o depăşire de 25% a plafonului de scutire. De asemenea, înţelegem că înregistrarea în scopuri de TVA va fi una retroactivă, respectiv care produce efecte de la data depăşirii plafonului. Nu vedem vreo modalitate practică realistă de a atribui şi comunica contribuabilului codul de TVA exact în ziua depăşirii plafonului. Astfel, va exista o perioadă de timp, nespecificată de lege, până la data atribuirii efective a codului de TVA în care se aplică regimul de taxare, dar fără ca operatorul economic să deţină cod de TVA”, atrag atenţia reprezentanţii organizaţiei.

În subsidiar, în opinia CCF, ar fi corect să fie folosită sintagma „regimul normal de TVA” în loc de „regimul de taxare”, întrucât nu toate operaţiunile sunt taxabile.

Astfel, rămâne neclară problema perioadei de la data depăşirii plafonului şi până la data la care codul de TVA este efectiv atribuit şi comunicat contribuabilului, respectiv cum se vor emite facturile pentru care trebuie aplicat regimul de taxare.

Organizaţia precizează că, la ora actuală, sistemul e-Factura nu permite persoanelor care nu au cod de TVA să emită facturi cu TVA.

În plus, prevederile referitoare la înregistrare, aplicabile după 1 aprilie 2025, presupun ca efectele înregistrări sa fie retroactive, respectiv, din data depăşirii plafonului.

„Considerăm că trebuie reanalizate dispoziţiile tranzitorii cuprinse în proiect având în vedere următoarea inadvertenţă: Dacă un operator economic a depăşit plafonul actual de 300.000 lei oricând înainte de 1 aprilie (ex. 2022, 2023, 2024 sau începutul anului 2025), nu putem înţelege cum s-ar putea aplica prevederile referitoare la înregistrare aplicabile după 1 aprilie 2025, întrucât noul mecanism presupune înregistrări retroactive la o dată situată mult înainte de intrarea în vigoare a legii noi, înainte de 1 aprilie 2025, ori acest fapt ar constitui o aplicare evident retroactivă a legii. Întrebările pe care ni le punem. Ne punem câteva întrebări la care sperăm să găsim răspuns în Nota de fundamentare, pentru o înţelegere completă şi corectă a noului mecanism: se au în vedere modificări în ceea ce priveşte Sistemul e-Factura în sensul corelării cu noile prevederi? Dacă se emit facturi cu TVA, va exista o prevedere în norme care să permită deducerea la beneficiar chiar şi în lipsa codului de TVA al furnizorului?
Va fi necesară stornarea facturilor emise fără codul de TVA şi reemiterea acestora după ce codul de TVA este efectiv atribuit?”, se spune în comunicat.

Camera Consultanţilor Fiscali recomandă Ministerului de Finanţe să aibă în vedere şi posibilitatea ca operatorii economici să poată utiliza codul cu RO încă din ziua depăşirii plafonului, chiar dacă acesta va fi atribuit şi comunicat efectiv de ANAF după o anumită perioadă. S-ar evita astfel dificultăţi de raportare şi în Declaraţia 394.

Referitor la data depăşirii plafonului, CCF înţelege că din această data se aplică regimul de taxare (regimul normal de TVA, mai corect).

„Din perspectiva practică apare următoarea situaţie de fapt: în cursul zilei în care s-a depăşit plafonul operatorul economic poate realiza operaţiuni sub plafonul de 395.000 lei şi ulterior să depăşească acest plafon cu alte tranzacţii. În mod normal pentru a nu retroactiva aplicarea legii, pentru operaţiunile realizate până în plafon, în ziua depăşirii acestuia, considerăm că ar trebui aplicată scutirea şi să se aplice regimul normal de TVA numai tranzacţiei prin care se depăşeşte plafonul, precum şi celor ulterioare. În niciun caz nu putem fi de acord cu interpretarea potrivit căreia regimul normal de TVA se aplică pentru toate tranzacţiile din ziua depăşirii plafonului, inclusiv pentru cele realizate înainte de depăşirea plafonului, întrucât ar fi o aplicare retroactivă a legii şi ar lipsi de conţinut aplicabilitatea scutirii pentru mici întreprinderi”, se maia arată în documentul CCF.

Totodată, CCF menţionează că nu identifică însă niciun impediment în ceea ce priveşte deducerea TVA pentru beneficiarii care primesc facturi cu TVA pentru operaţiunile din ziua în care plafonul este depăşit, întrucât depăşirea plafonului este constatată de operatorul economic, nu pe bază de control al organelor fiscale, şi comunicată pe propria răspundere de către acesta. Organizaţia precizează că eventuale erori de determinare a plafonului pot exista chiar şi dacă s-ar aplica TVA pentru toate operaţiunile din ziua depăşirii plafonului, fără nicio deosebire.

Potrivit sursei citate, în unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când o întreprindere depăşeşte plafonul de scutire de TVA, partea din tranzacţie care depăşeşte plafonul este supusă TVA, dar restul tranzacţiei poate rămâne scutit, în funcţie de legislaţia naţională.

Exemple de astfel de tratamente specifice includ: în Germania, dacă o întreprindere depăşeşte plafonul de scutire de TVA (care este de 22.000 euro pentru activităţile comerciale), aceasta trebuie să se înregistreze în scopuri de TVA. Însă, conform unor reglementări specifice, este posibil ca TVA să fie aplicată doar pentru valoarea care depăşeşte plafonul. Astfel, în cazul unei tranzacţii care face ca plafonul să fie depăşit, partea de valoare care depăşeşte limita poate fi supusă TVA, în timp ce restul tranzacţiei poate rămâne scutit, dar acest aspect trebuie confirmat de autorităţile fiscale.

De asemenea, Italia aplică un sistem similar, în care, în cazul depăşirii plafonului de scutire de TVA, se poate aplica TVA doar pentru partea din tranzacţie care depăşeşte plafonul. Dacă o întreprindere realizează o tranzacţie care depăşeşte plafonul de scutire (care este de 65.000 euro pentru prestările de servicii), TVA ar putea fi aplicată doar asupra sumei care depăşeşte acest plafon, iar restul tranzacţiei ar putea rămâne scutit, cel puţin până la momentul înregistrării oficiale.

În Spania, legislaţia prevede o abordare similară: dacă o persoană impozabilă depăşeşte plafonul de scutire (care este de 85.000 euro pentru activităţile comerciale), TVA ar putea fi aplicat doar pentru suma care depăşeşte plafonul, lăsând restul tranzacţiei scutit. Totuşi, este important de menţionat că în multe cazuri autorităţile fiscale pot decide aplicarea TVA la întreaga valoare a tranzacţiei.

În Austria, plafonul de scutire pentru întreprinderile mici este de 35.000 euro. Dacă cifra de afaceri depăşeşte acest plafon, TVA este aplicată doar pe suma care depăşeşte limita, în timp ce partea de tranzacţie care rămâne sub plafon poate rămâne scutită, în anumite condiţii.

„În concluzie, putem afirma că şi din jurisprudenţa CJUE şi din practica altor state membre rezultă fără dubii că nu se poate elimina beneficiul scutirii de TVA pentru mici întreprinderi în cazul operaţiunilor anterioare depăşirii plafonului, drept pentru care, strict din aceste considerente”, se mai spune în comunicat.

Camera Consultanţilor Fiscali este o organizaţie profesională de utilitate publică, persoană juridică fară scop lucrativ, cu patrimoniu şi buget propriu. Este constituită din consultanţi fiscali, consultanţi fiscali asistenţi care au dobândit această calitate, precum şi societăţile de consultanţă fiscală, autorizate de Cameră, în condiţiile prevăzute de O.G. nr. 71/2001, privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.