Crăciun cu 75% carne românească în magazine

* ministrul Agriculturii, Florin Barbu, promite că în sezonul sărbătorilor de iarnă trei sferturi din carnea din retail va fi crescută și sacrificată în România și că, în doi ani, am putea ajunge la autosuficiență la porc * declarația vine însă în mijlocul unui nou focar major de pestă porcină africană în Arad)și al unei piețe unde „românesc” înseamnă adesea etichetă, nu lanț complet local

În fiecare an, înainte de Crăciun, statul descoperă brusc patriotismul alimentar. Anul acesta, Florin Barbu urcă pe scenă cu procentul-magic: peste 75% carne românească la raft în perioada sărbătorilor. „Crescută și sacrificată în România”, insistă ministrul. Iar pentru porc, miza ar fi și mai mare: în doi ani, România ar putea ajunge la autosuficiență de 100%, dacă fermierii primesc sprijin real, inclusiv credit fiscal.

E mesajul care prinde bine la public: friptura de Crăciun vine de acasă. Problema e că agricultura nu funcționează pe declarații, ci pe biologie, bani și reguli.

Procentul de 75%: mare, dar încă neexplicat până la capăt

Da, trei sferturi carne locală în retail ar fi un pas înainte față de anii în care importurile acopereau golurile de sezon. Decembrie e vârful de consum, iar dacă producția internă ține piața, fermierii câștigă, iar banii rămân în economie.

Dar chiar din aceeași zonă de dezbatere publică vine avertismentul esențial: în România, „carne românească” e adesea o zonă gri. Retailul a recunoscut că percepția consumatorului nu coincide mereu cu realitatea din lanț: animalul poate fi crescut în altă țară și doar procesat aici, sau invers; ambalajul poate purta tricolorul chiar dacă materia primă nu e locală. Asta taie din forța procentului. Fără definiții stricte, trasabilitate și controale consecvente, cifrele pot deveni doar marketing sezonier.

Autosuficiență la porc în doi ani: frumos în powerpoint, greu în grajd

Ministrul spune că România are azi în jur de 52% autosuficiență la carnea de porc și că investițiile programate ar putea duce sectorul la 100% în următorii doi ani.

Realitatea din teren arată însă cât de abrupt e drumul: capacitatea de producție nu crește peste noapte; ai nevoie de ferme noi, reproducție, genetică, furaje, abatoare și procesare modernă; piața e competitivă, iar importurile vin adesea mai ieftin, susținute de economii de scală; sectorul e vulnerabil la șocuri sanitare, iar un singur focar poate șterge luni întregi de efort.

Barbu cere credit fiscal și alte forme de sprijin pentru fermieri. E o condiție logică: producătorul român nu poate concura cu porcul importat dacă statul îl lasă să alerge cu plumbul de picioare.

În timp ce ministerul vorbește despre creștere și autosuficiență, România tocmai îngroapă mii de porci la Olari, după confirmarea unui nou focar major de pestă porcină africană. Animalele sunt sacrificate preventiv în exploatația afectată, de ordinul miilor, într-un episod care arată cât de fragil e sectorul exact unde se promite „independența”.

Ministrul susține că aprovizionarea de sărbători nu e în pericol și că România va reintra în „zona roz” sanitară, care permite exporturi din aria controlată.

Dan DIMA