Județul Iași, cu frâna de mână trasă. Economia își pierde treptat motoarele de creștere

Viața culturală și economică sunt elemente cheie ale definirii bunăstării. O comunitate în care oamenii nu au acces la infrastructură modernă, la timp liber de calitate și sunt nevoiți să își numere în fiecare zi banii din buzunar, pentru a vedea cum ajung la final de lună, înseamnă o societate fără orizont.

Stagnare, încetinire, recesiune. Etape pe care nu și le dorește județul Iași, dar pe care riscă să le traverseze. Toate semnalele importante arată că județul este departe de a avea motoarele turate. Industria produce mai puțin, numărul salariaților a coborât sub pragul de 200.000, turismul pierde atât vizitatori, cât și nopți de cazare, iar puterea de cumpărare este presată de inflație. În același timp, infrastructura rămâne una dintre marile vulnerabilități ale regiunii, în timp ce investițiile și dezvoltarea industrială sunt departe de ce și-ar dori locuitorii județului.

Problema în Iași nu este lipsa totală a activității economice. Există servicii, IT și companii care exportă către piețele externe, dar aceste avantaje nu sunt fructificate într-o bază economică suficient de solidă și diversificată pentru a reduce decalajul față de alte județe.

În mai 2026, producția industrială a județului Iași a fost cu 8,1% mai mică decât în aceeași lună din 2025. De altfel, județul nu reușește să atragă mari investitori, care ar însemna locuri de muncă și prosperitate.

În schimb, taxele au crescut. Impozitul pentru locuințe aproape s-a dublat, parcările nu sunt deloc ieftine, presiunea pentru locuitorii județului crescând de la o zi la alta, de la o lună la alta.

Piața muncii transmite și ea un alt semnal de îngrijorare. La sfârșitul lunii mai 2026, în județul Iași erau 199.145 de salariați. Cu un an înainte erau 201.614. Într-un singur an, județul a pierdut 2.469 de salariați, adică 1,2%. În mai 2026, la AJOFM Iași erau înregistrați aproape 10.000 de șomeri.

În plus, mai există și componenta care nu se vede întotdeauna în rata șomajului: persoane care ies din evidențe, nu mai caută un loc de muncă sau pleacă din județ. Pentru Iași, problema nu este doar câți oameni sunt șomeri, ci și câți oameni activi economic reușește județul să păstreze și câți reușește să atragă.

Salariile nu sunt nici ele competitive. În județul Iași, salariul mediu net era cu 5,4% sub media națională, ceea ce înseamnă pentru populație un consum mai prudent, presiune mai mare asupra gospodăriilor și o capacitate mai redusă de a susține economia locală prin cheltuieli.

Pierderi în turism, sectorul cultural și sportiv

Turismul este poate unul dintre cele mai clare exemple ale potențialului nevalorificat al județului Iași. În primele cinci luni din 2026, județul a înregistrat 122.219 sosiri în structurile de cazare, cu 6,9% mai puține decât în perioada similară din 2025. Mai grav, numărul înnoptărilor a scăzut cu 14%, ceea ce înseamnă probleme grave pentru sectorul HORECA .

În plus, cultura, care este un motor al turismului, nu poate exista fără investiții. Instituțiile culturale se confruntă cu subfinanțare, salarii care nu țin pasul cu creșterea costurilor pentru traiul de zi de zi, proteste ale angajaților și lipsa unor investiții suficiente în infrastructură.

Muzee și centre culturale au nevoie de reabilitare, iar puținele evenimente de amploare nu pot compensa lipsa unei strategii coerente de turism cultural. Un muzeu degradat, un spațiu cultural subfinanțat sau un eveniment organizat ocazional nu sunt suficiente pentru a transforma județul într-o destinație turistică puternică.

Sportul este o altă oglindă a fragilității economice. Principalul club de fotbal reprezentativ al orașului, Politehnica Iași, s-a confruntat cu dificultăți financiare majore și datorii acumulate. În vara lui 2026, pe fondul situației delicate și al deciziilor autorităților, a fost înființată o nouă entitate, Club Sportiv USV CSM Iași 2020, care continuă activitatea fotbalistică ieșeană în Liga a III-a.

Cazul fotbalului este simptomatic pentru o problemă mai largă: capacitatea limitată de a construi instituții sportive stabile, finanțate predictibil și capabile să genereze valoare economică și comunitară pe termen lung.

Principala problemă rămâne însă infrastructura, un factor care dezavantajează economia județului din punct de vedere competitiv. Drumurile au nevoie de reabilitare iar conectivitatea feroviară rămâne limitată. De aici și diferențele între urban și rural, cu oportunități puține pentru orașele mici și comune, ceea ce poate duce și la depopulare.

În concluzie, industria scade, numărul salariaților se reduce și el, salariile cresc mai lent decât prețurile, turismul pierde vizitatori și durata șederilor se micșorează, infrastructura rămâne deficitară, iar investițiile în cultură și sport sunt insuficiente. Cum își poate reveni economia ieșeană? Care sunt pilonii care ar duce la redresare? Cum se pot crea locuri de muncă și cum se pot atrage turiști și investitori? Sunt probleme interconectate, iar soluția trebuie să fie, la rândul ei, generată de o strategie integrată.

sursa foto wel.ro