Ministrul Energiei vrea preț de 1 leu/kWh pentru românii cu venituri sub 3.000 lei

* ministrul Energiei susține că prețul mare al energiei este unul dintre principalii factori care întrețin inflația, aflată acum în jurul valorii de 10%. „Dacă nu intervenim, vom fi în situația în care românii vor plăti cea mai scumpă energie din lume, iar companiile românești nu vor mai fi competitive pe piețele externe”, a declarat ministrul

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că ia în calcul un proiect de lege prin care românii cu venituri de până la 3.000 de lei pe lună ar urma să plătească un preț unic de 1 leu/kWh pentru energia electrică. Măsura ar fi însoțită de o interdicție de deconectare pentru clienții vulnerabili, adică pentru cei care nu își pot achita facturile la timp.

Deși intenția este clară – protejarea populației cu venituri reduse și temperarea inflației – modul concret de implementare ridică numeroase semne de întrebare.

Bogdan Ivan subliniază că prețul mare al energiei este unul dintre principalii factori care întrețin inflația, aflată acum în jurul valorii de 10%. Din acest motiv, el consideră problema una de siguranță națională. În bunuri și servicii, energia are o pondere care variază între 10% și 70%, ceea ce înseamnă că orice creștere a facturilor de electricitate se resimte direct în prețul final plătit de consumator.

Cum s-ar putea aplica

Deocamdată, ministrul nu a prezentat detalii tehnice. Însă există câteva variante posibile, toate cu dificultăți semnificative.

Prin furnizori, cu compensare ulterioară de la stat ar putea fi o soluție. Furnizorii ar factura energia la 1 leu/kWh pentru clienții eligibili, iar statul ar urma să acopere diferența față de prețul real al pieței. Problema este că România are deja restanțe de 7 miliarde de lei către furnizori din perioada plafonării anterioare (2021–2023). Companiile se tem că vor fi puse din nou să finanțeze măsura din propriile resurse, fără garanția unor rambursări rapide.

S-ar putea ajunge la asta și prin obligarea producătorilor să vândă energie la preț reglementat . Statul ar putea decide ca Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Complexul Energetic Oltenia să vândă o parte din producție la preț redus, special pentru această categorie de consumatori. Totuși, piața producătorilor este liberalizată, iar o intervenție de acest tip ar putea încălca regulile europene privind concurența.

O altă variantă ar fi cea a subvenției directe la client. Similar ajutorului actual de 50 de lei/lună pentru gospodăriile cu venituri sub 1.940 lei, s-ar putea aplica un mecanism de sprijin direct. Clienții eligibili ar primi o reducere în factură, finanțată de la buget. Această variantă pare mai realistă, dar ridică o altă problemă: nu există o bază de date națională integrată care să coreleze venitul unei persoane cu locul de consum de energie.

Problemele majore

Lipsa infrastructurii administrative devine acum principala barieră. Furnizorii nu au acces la date privind veniturile clienților. Ar fi nevoie de o interconectare între ANAF, furnizori și Ministerul Muncii, ceea ce nu există în prezent.

Nu trebuie omis nici impactul bugetar. O reducere generală la 1 leu/kWh ar putea costa statul miliarde de lei anual, în funcție de câți consumatori ar fi eligibili.

Apoi, apar inechitățile regionale: tarifele de rețea sunt diferite în funcție de zonă (Iași, București, Cluj, Constanța etc.). Statul ar trebui să compenseze suplimentar pentru a uniformiza prețul.

Nu mai vorbim de precedentul plafonării, unde furnizorii nu au fost plătiți integral nici până azi pentru schema trecută, ceea ce creează un climat de neîncredere.

Economiștii atrag atenția că măsura este atractivă pe termen scurt, dar greu de susținut pe termen lung. Orice plafonare sau preț unic sub nivelul pieței presupune costuri ascunse care trebuie plătite fie de stat, fie de companii, fie de alți consumatori.

În plus, există riscul ca sistemul să fie ineficient: fără o verificare clară a veniturilor, ar putea beneficia și persoane care nu au nevoie de acest sprijin, în timp ce gospodăriile cele mai vulnerabile ar putea fi omise. Daniel BACIU