Salarii în creștere, percepții în stagnare

Salariile cresc vizibil în România, cu un ritm susținut în ultimii ani. Potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică, în luna martie 2025 salariul mediu net a ajuns la 5.691 lei, în creștere cu aproape 10% față de aceeași lună din 2024. Față de februarie, câștigul mediu a urcat cu 340 de lei, adică 6,4%. Chiar și ajustat cu inflația, salariul mediu a crescut real cu 4,7% într-un singur an.

Pe hârtie, România pare să fie într-un moment favorabil. Salariul brut mediu a urcat la aproape 9.500 lei, iar indicele câștigului salarial real este de 106,1% față de luna precedentă. Dincolo de cifre însă, mulți români se întreabă: unde sunt acești bani?

În Iași, unul dintre cele mai importante orașe universitare și culturale ale țării, salariile continuă să fie sub media națională. Deși sectorul IT și cel educațional atrag investiții și proiecte, decalajele față de centre economice precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara sunt evidente. O parte a populației trăiește cu venituri modeste în raport cu costurile în creștere ale vieții urbane: chirii, utilități, educație, sănătate, alimente.

Datele macroeconomice arată clar că România a avansat. De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, salariul mediu net a crescut de la 312 euro la peste 1.045 euro în 2024, iar veniturile totale lunare medii pe adult echivalent au crescut de cinci ori. Totuși, percepția asupra nivelului de trai nu reflectă acest progres.

„În România, salariul mediu a depășit pentru prima dată 1.000 de euro în 2023. Dar, în ciuda acestui salt, românii nu simt o reală schimbare în viețile lor”, explică Levente Szász, coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor, de la UBB Cluj.

Specialiștii vorbesc despre o inegalitate structurală care frânează redistribuirea echitabilă a prosperității. Chiar dacă indicele inegalității a scăzut de la 8,1 în 2007 la 4,6 în 2024, decalajele rămân mari între categoriile socio-economice și între regiuni. Iașul, deși are o economie în expansiune, face parte dintr-o zonă – Nord-Est – care are încă salarii sub media națională.

Cele mai mari salarii se înregistrează în domenii precum fabricarea produselor din tutun (14.768 lei) sau IT&C (13.697 lei), în timp ce cele mai mici sunt în hoteluri și restaurante (3.279 lei) sau industria textilă (3.410 lei). În Iași, munca în sectorul public, în educație sau sănătate, aduce venituri care au crescut în ultima lună cu până la 3,7%, dar acestea rămân modeste raportat la presiunile sociale și economice.

În același timp, se mențin discrepanțele între angajații care beneficiază de prime ocazionale, bonusuri sau profituri și cei din domenii dependente de sezonalitate sau contracte fluctuante. Creșterile de venituri în martie 2025 au fost stimulate de plăți speciale (prime de Paște, bonusuri trimestriale), dar ele nu reflectă neapărat o evoluție constantă și sustenabilă a salariilor.

Pe termen lung, specialiștii atrag atenția că această dinamică lentă a reducerii inegalităților – o scădere de doar 4 puncte procentuale în 17 ani în privința numărului de angajați sub media salarială – poate amplifica frustrarea socială și polarizarea economică.

România nu mai este, ca în 2015, țara cu cele mai mari inegalități din Uniunea Europeană. În 2024, se află la mijlocul clasamentului, alături de Franța. Însă pentru un oraș precum Iașul, progresul real se va vedea abia atunci când salariul mediu local va permite trai decent fără compromisuri majore și când tot mai mulți locuitori vor simți că munca lor este răsplătită echitabil.

Dan DIMA