De la primele consignații la dezvoltările cu funcțiuni mixte. Cum au transformat proiectele de tip mixed-use orașele din România

 În ultimii ani, există o tendință tot mai evidentă în domeniul planificării urbane pentru integrarea în ansamblul orașelor a unor proiecte care combină diverse funcționalități într-un spațiu integrat ce include componenta comercială, recreativă, culturală, dar și cea rezidențială.  

Trecerea către aceste proiecte s-a realizat treptat, tranziția dinspre micile consignații nu doar că a schimbat peisajul urban, dar a transformat și obiceiurile de consum și stilul de viață al românilor. Evoluția centrelor comerciale reflectă atât dezvoltarea economică a țării, cât și alinierea la tendințele globale de retail, dar, mai ales, necesitatea unei adaptări la mediul urban aflat într-o permanentă schimbare.

Primul mall din afara Bucureştiului – Iulius Mall Iaşi

În anii `90, comerțul în România era dominat de acele mici consignații și magazine de cartier, iar experiența de cumpărare era relativ omogenă și fără opțiuni multiple pentru consumator. Primul mall a fost deschis în București în 1999, marcând rapid o transformare în privința evoluției societății și, implicit, a oportunităților pe care noua paradigmă a consumului le dorea împlinite. Începând cu anii 2000, conceptul de mall s-a extins rapid în marile orașe din România, devenind tot mai adaptabil la nevoile și așteptările publicului, integrand o gamă variată de magazine, restaurante și facilități de divertisment precum cinematografe, patinoare sau amfiteatre de vară. Un exemplu este Iulius Mall, realizat de compania ieşeana Iulius, care, în anul 2000 a fost al doilea mall deschis în ţara noastră şi primul din afara Capitalei. Ulterior, ceea era un mall singular s-a tranformat într-o reţea naţională cu acelaşi nume, cu centre deschise în Timişoara, Cluj-Napoca şi la Suceava. Într-o analiză recentă a Profit.ro, se arată că mall-urile Iulius sunt şi cele mai performante centre comerciale din afara Bucureştiului din punct de vedere al cifrei de afaceri.

Mall cu grădini urbane şi clădiri de birouri

Iulius este, de altfel, compania care a intuit pentru prima oară tranziţia pe care dezvoltatorii de spaţii comerciale trebuie să o facă pentru a rămâne competitivi, pe măsură ce clienţii vor cere mai mult decât o experienţă de shopping. În anul 2012, inaugura la Iaşi ansamblul mixt Palas, o îmbinare armonioasă şi eficientă a zonei de mall cu spaţiile de birouri, cele verzi şi evenimentele diverse organizate periodic.

Poate cea mai importantă componentă a proiectelor Iulius este cea verde. Consolidând legăturile de vecinătate dintre obiectivele importante, mai vechi și mai noi, ale Iașului, grădina Palas și-a câștigat statutul de loc de întâlnire pentru oameni de toate vârstele și a fost desemnată, conform unui clasament realizat de clubulcopiilor.ro, care a luat în considerare recenziile oferite pe Google Maps, cel mai apreciat parc urban.

Componenta de office a ansamblului a creat cel mai mare pol de birouri și business din afara Capitalei, care a generat mii de locuri de muncă, crescând competitivitatea pieței locale și atrăgând importante companii din IT sau automotive.

Proiecte inovatoare pe foste platforme industriale

O tendinţă actuală în dezvoltarea urbanistică nu doar din România, ci şi din Europa, constă în valorificarea unor foste platforme industriale care zac în paragină. Revitalizarea acestor zone implică, în primul rând, procese complexe de dezmembrare şi ecologizare a terenului, iar apoi trecerea acestor spații în beneficiul comunității prin transformarea în destinații funcționale care pot genera şi mai multă dezvoltare economică.

Pot fi date ca exemplu la acest capitol alte două proiecte ale companiei ieşene Iulius, care a demarat, la Cluj-Napoca şi Constanţa, investiţii majore, în valoare de peste 1,3 miliarde de euro. Vorbim despre două platforme industriale nevalorificate timp de zeci de ani care vor deveni destinaţii active prin conceptele noi adăugate: retail, entertainment, restaurante, bistrouri și cafenele tematice, spaţii de birouri, funcțiuni culturale, huburi medicale şi de wellness etc.