112 poduri „riscante pentru trafic” pe șoselele Moldovei

* riscul crește exponențial cu fiecare an de întârziere în reparații * „Problema infrastructurii de poduri din Moldova este una de uzură cumulată și de lipsă de intervenție la timp… Multe structuri lucrează deja la limită. O inspecție vizuală nu mai e suficientă. Este nevoie de instrumentare modernă – senzori, monitorizare în timp real – pentru a preveni tragedii”, spun specialiștii * comparativ, țările din vestul Europei își reabilitează podurile la fiecare 15–20 de ani; în România, media depășește 40 de ani

Drumurile care leagă Moldova de restul țării sau județele regiunii între ele trec peste structuri în stare nesatisfăcătoare. Pericolul curge sub tăcere.

Drumurile din Moldova ascund, la propriu, fisuri majore de siguranță.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași, care administrează infrastructura rutieră din Bacău, Vaslui, Suceava, Botoșani, Neamț și Iași, are în evidență 762 de poduri.

Dintre acestea, 112 au fost clasificate în clasa tehnică IV – „stare nesatisfăcătoare”, potrivit celei mai recente evaluări realizate de CESTRIN București (Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică), instituția care monitorizează periodic sănătatea tehnică a infrastructurii naționale.

Această clasificare înseamnă că structurile respective prezintă deficiențe structurale semnificative – fisuri, armături corodate, tasări, uzuri accentuate la tabliere sau culee – și necesită reparații urgente ori chiar restricții de circulație.

După primirea datelor de la CESTRIN, DRDP Iași a demarat o expertizare proprie a podurilor considerate cu risc sporit. În urma acestei expertize, au fost instituite restricții de circulație pe mai multe sectoare, acolo unde starea tehnică a structurilor nu mai permitea trafic la capacitate maximă.

Oficialii DRDP susțin că toate măsurile au fost transmise către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru a fi incluse în programele de finanțare privind reparațiile capitale și elaborarea studiilor de fezabilitate necesare modernizării podurilor. „Pentru toate cele 112 poduri încadrate în clasa tehnică IV au fost demarate procedurile pentru studii de fezabilitate. În paralel, se realizează expertize detaliate – în prezent, 96 sunt în curs de finalizare”, au precizat reprezentanții DRDP Iași.

Poduri care îmbătrânesc mai repede decât birocrația

Situația devine critică mai ales pe traseele de tranzit intens, unde multe dintre poduri au fost construite în anii ’60–’70, iar reparațiile majore au fost amânate zeci de ani.

În unele cazuri, durata de viață normată a structurilor a fost depășită, dar podurile continuă să suporte zilnic zeci de mii de vehicule, inclusiv TIR-uri de mare tonaj.
Specialiștii avertizează că, deși prăbușiri spectaculoase ca în Italia sau Norvegia nu s-au produs încă, riscul crește exponențial cu fiecare an de întârziere în reparații. „Problema infrastructurii de poduri din Moldova este una de uzură cumulată și de lipsă de intervenție la timp. Nu avem neapărat pericol de colaps imediat, dar multe structuri lucrează deja la limită. O inspecție vizuală nu mai e suficientă. Este nevoie de instrumentare modernă – senzori, monitorizare în timp real – pentru a preveni tragedii”, a declarat un inginer constructor ieșean.

DRDP Iași precizează că desfășoară activități de supraveghere și revizie săptămânală sau lunară pentru toate podurile din administrare.
Acestea includ inspecții vizuale, măsurători ale deplasărilor, controlul rosturilor de dilatație și al hidroizolațiilor, precum și verificări la aparatele de reazem.

Însă, între monitorizare și intervenție reală distanța este mare.
În absența bugetelor pentru reparații capitale, multe dintre poduri rămân „în observație”, deși gradul lor de uzură este cunoscut de ani de zile.

În fiecare an se promit fonduri, dar procedurile de proiectare și avizare durează uneori mai mult decât ar rezista podul în sine.

Context național: 1 din 5 poduri, în stare precară

La nivel național, datele CESTRIN arată că aproximativ 18% dintre podurile aflate în administrarea CNAIR sunt încadrate în clasa tehnică IV sau V (stare nesatisfăcătoare sau rea). În Moldova, procentul este chiar mai mare, din cauza condițiilor meteo și a volumului ridicat de trafic greu care tranzitează regiunea. Comparativ, țările din vestul Europei își reabilitează podurile la fiecare 15–20 de ani; în România, media depășește 40 de ani, iar în multe cazuri nu s-a făcut nicio reparație majoră de la construcție.

Pentru cele 112 poduri problematice, DRDP Iași anunță că urmează etapa de elaborare a studiilor de fezabilitate, în baza cărora CNAIR va putea lansa licitațiile pentru lucrări de consolidare.

Totuși, CNAIR a scos la licitație studiile de fezabilitate la pachet cu alte podețe din zona Moldovei, respectiv din județele Suceava, Bacău și Neamț, pentru care a fost alocată suma de 1,3 milioane lei.

Este vorba de 5 poduri și podețe din județul Suceava (podeț DN 2 km 408+212, podeț DN 2 km 408+572, podeț DN 2 km 461+902, pod DN 17B km 49+176, pod DN 29A km 12+856), un podeț din județul Botoșani (DN 29C km 26+815), un pod din județul Bacău (DN 11 km 133+950), trei poduri în județul Neamț (DN 15 km 258+510, DN 15 km 260+145, DN 15B km 18+632).

După finalizarea studiului de fezabilitate, CNAIR urmează să lanseze licitația pentru proiectare și execuție, etapă care va stabili durata și costurile finale ale lucrărilor.
Dacă ritmul actual se menține, primele șantiere ar putea fi deschise începând cu anul 2026.

Până atunci, șoferii vor circula în continuare peste poduri care, deși monitorizate, rămân vulnerabile.
O infrastructură îmbătrânită, care a fost ani de zile amânată între rapoarte, hârtii și promisiuni, devine tot mai mult o chestiune de siguranță publică.

Danile BACIU