196.000 de copii și 65 de milioane de lei pe lună. Topul satelor care susțin demografia Iașului

În timp ce multe localități din județ se golesc, câteva comune explodează demografic și par să sfideze statisticile sumbre despre depopulare. Raportul Agenției pentru Plăți și Inspecție Socială, aferent lunii iulie 2025, arată o realitate pe cât de crudă, pe atât de revelatoare: Iașul are nuclee rurale care produc copii pe bandă rulantă și care, prin simpla lor vitalitate, țin în viață întreaga hartă a Moldovei.

Copiii viitorului

Cea mai spectaculoasă situație se regăsește la Miroslava, unde cresc nu mai puțin de 5.712 copii. Este o comună care a depășit de mult statutul de sat și rivalizează numeric cu orașe de provincie. Fenomenul este alimentat de migrația masivă a familiilor tinere care fug de aglomerația urbană, dar nu renunță la proximitatea Iașului. La fel de surprinzătoare este Scânteia, cu 3.933 de copii, o comună izolată, dar cu o forță natală ce depășește chiar și zone mai dezvoltate. Ciurea, cu 3.881 de copii, confirmă tiparul suburbiei nataliste, unde școlile se sufocă de cereri, iar ulițele răsună de pașii noii generații.

Valea Lupului, magnet imobiliar al clasei de mijloc, adună 3.160 de copii și se transformă rapid într-un cartier al viitorului, construit pe fundația familiilor educate și stabile. Voinești, cu 2.717 copii, refuză să îmbătrânească și demonstrează că există încă sate capabile să își regenereze comunitatea prin simpla forță a natalității. Prisăcani, cu 2.537 de copii, uimește prin disproporția dintre dimensiunea comunei și explozia demografică: o surpriză rurală în sudul județului, unde fiecare familie pare să aducă pe lume o nouă generație.

Răducăneni și Lungani, ambele cu peste 2.000 de copii, reflectă un paradox dureros: natalitatea rămâne ridicată, dar resursele lipsesc, iar copiii cresc într-un context social fragil, unde sărăcia și lipsa infrastructurii pun sub semnul întrebării viitorul acestor comunități. Țibana, cu 2.081 de copii, confirmă reziliența natală a satului tradițional, unde ritmul demografic se menține constant, în ciuda valurilor de migrație externă. Iar Grajduri, cu 1.819 copii, închide cercul comunelor nataliste, dovedind că acolo unde există comunitate vie, copiii încă se nasc, indiferent de precaritatea drumurilor sau a serviciilor publice.

Un județ, două lumi

Analiza scoate la iveală două Românii rurale coexistente în același județ, Iași. Pe de o parte, comunele suburbane bogate – Miroslava, Valea Lupului, Ciurea – unde natalitatea este susținută de migrația familiilor educate și cu resurse. Pe de altă parte, comunele vulnerabile – Lungani, Răducăneni, Prisăcani – unde natalitatea rămâne explozivă nu din planificare, ci din inerția unei lumi sărace, unde copiii apar ca un dat inevitabil, dar viitorul lor este incert.

Acest tablou demografic rupe mitul satului românesc care moare uniform. În realitate, harta Iașului este fracturată: sate pustii coexistă cu sate pline de copii. Întrebarea nu mai este dacă mai există natalitate, ci ce facem cu ea. Pentru că, dacă acești copii nu vor primi școli, spitale și drumuri, totul va rămâne o simplă statistică impresionantă, dar inutilă.

Iar statistica are și ea greutatea ei: în iulie 2025, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași a virat 65,7 milioane de lei pentru alocațiile celor 196.138 de copii din întreg județul.

Maura ANGHEL