Traficul sufocant, risipa alimentară, poluarea sau pregătirea pentru examene vor deveni teme de lucru pentru elevi și studenți într-un proiect desfășurat la Iași între septembrie și noiembrie. „Edu-AI Iași: Tineri care Inovează Orașul Viitorului” anunță implicarea a peste 700 de tineri. Etapa în care se vor construi efectiv prototipuri este însă mult mai restrânsă: hackathonul este gândit pentru 20 de echipe.

700 de participanți nu înseamnă 700 de proiecte AI

Programul derulat de Asociația Holistic Mark Club prevede zece ateliere practice și o caravană AI cu cinci vizite în patru licee și o universitate, urmate de Hackathon AI Iași și de un Demo Day. Activitățile se desfășoară între 1 septembrie și 13 noiembrie 2026.

Aici apare însă diferența dintre expunerea la inteligența artificială și capacitatea de a construi ceva cu ajutorul ei.

Hackathonul din 16–18 octombrie este organizat pentru echipe de minimum doi și maximum cinci membri. Sunt anunțate 20 de echipe care vor lucra la soluții pentru probleme ale orașului. Asta înseamnă, matematic, între 40 și 100 de participanți implicați direct în echipele care dezvoltă prototipuri, dacă toate cele 20 de echipe sunt formate. În plus, competiția este deschisă online participanților din întreaga țară, astfel încât nu se poate spune în acest moment câți dintre cei peste 700 de tineri atinși de proiectul ieșean vor ajunge efectiv să construiască un produs.

Este, de fapt, unul dintre indicatorii care merită urmăriți după încheierea programului: nu numai câți tineri au participat la activități, ci câți au ajuns de la demonstrație la prototip funcțional.

Ce înseamnă, de fapt, ca un adolescent să „știe AI”

Să scrii o întrebare într-un chatbot nu înseamnă automat alfabetizare AI.

Comisia Europeană și OECD au lansat în iunie 2026 un cadru dedicat alfabetizării AI în școli. Acesta vorbește despre patru dimensiuni – capacitatea de a interacționa cu AI, de a crea cu ajutorul AI, de a gestiona utilizarea acesteia și de a înțelege ori influența modul în care tehnologia este folosită. Sunt definite 19 competențe care combină cunoștințe, abilități și atitudini. Esențială este și evaluarea critică a beneficiilor, riscurilor și implicațiilor etice ale inteligenței artificiale.

Cu alte cuvinte, un elev alfabetizat AI ar trebui să știe nu doar ce să ceară unui model, ci și când răspunsul poate fi greșit, ce date îi oferă, cum verifică rezultatul și dacă AI este într-adevăr tehnologia potrivită pentru problema pe care încearcă să o rezolve.

România are aici un decalaj important. În 2025, 53,3% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, față de 74,6% la nivelul Uniunii Europene. România și Bulgaria erau singurele state membre aflate sub pragul de 60%.

De la traficul din Iași la un demo care chiar funcționează

Temele propuse pentru hackathon sunt suficient de concrete: trafic și mobilitate, risipă alimentară, calitatea aerului, educație și pregătirea pentru examene, vizibilitatea IMM-urilor locale sau o altă problemă reală identificată de participanți.

Dar diferența se va vedea în produsul final.

Regulamentul cere echipelor un demo sau prototip funcțional, care poate lua forma unei aplicații web, a unei demonstrații video ori a unui proiect publicat într-un repository GitHub. Participanții trebuie să declare și tehnologiile și instrumentele AI folosite. Mai mult, soluțiile generate integral de inteligența artificială, fără o contribuție proprie semnificativă, nu sunt acceptate.

Un proiect despre trafic, de exemplu, nu ar trebui să se oprească la întrebarea pusă unui chatbot despre aglomerația din Iași. Ar putea folosi date pentru a identifica intervale sau zone problematice și pentru a construi un sistem de analiză ori predicție. În cazul risipei alimentare, un prototip ar putea estima necesarul sau putea pune în legătură surplusul cu cererea. În educație, soluția ar putea analiza progresul unui elev și adapta exercițiile. Acestea sunt însă posibile direcții tehnologice, nu proiecte deja anunțate de participanți. 

Criteriile hackathonului pun tocmai aici presiunea: utilizarea și relevanța AI valorează 30% din punctaj, impactul asupra unei probleme reale 25%, iar fezabilitatea tehnică și funcționarea demonstrației alte 25%.

Prin urmare, cifra de 700 de tineri spune cât de mare poate fi raza de acțiune a proiectului. Pentru a măsura însă alfabetizarea AI, alte cifre vor fi mai interesante după 13 noiembrie: câți au construit un prototip, câte produse funcționează, câte folosesc date reale din Iași și, mai ales, dacă vreuna dintre soluții va continua să existe după fotografia de grup și festivitatea de final. Dan DIMA