9 din 10 tineri de la sate spun că educația le-a schimbat decisiv viitorul

* un sondaj național realizat de World Vision România arată un impact puternic al investiției în educația rurală: aproape nouă din zece tineri spun că sprijinul fundației a contat decisiv în parcursul lor educațional și profesional *  99% ar recomanda programele altor copii din mediul rural * organizația a anunțat extinderea intervenției în regiunea Moldovei și demararea de programe în Republica Moldova

Prezenți la Iași,reprezentanții organizației World Vision România a adus împreună reprezentanți ai instituțiilor publice, companii, donatori, alumni și copii beneficiari, într-o întâlnire care a pus accentul pe un adevăr tot mai limpede în România de azi: atunci când un copil din mediul rural primește sprijin constant, nu doar o intervenție de moment, șansele lui se schimbă pe termen lung. Evenimentul a marcat 36 de ani de prezență a organizației în România și 30 de ani de activitate în regiunea Nord-Est, într-un moment în care fundația anunță un nou pas de dezvoltare: extinderea intervențiilor în regiunea Moldovei și lansarea de programe în Republica Moldova.

Miza anunțului vine dublată de date concrete. Sondajul național „Unde sunt astăzi alumnii World Vision”, realizat în rândul a 494 de tineri care au trecut prin programele educaționale ale fundației, arată că aproximativ nouă din zece respondenți spun că aceste programe au contribuit „mult” sau „foarte mult” la parcursul lor educațional și profesional. În același timp, 99% declară că ar recomanda programele altor copii și tineri din mediul rural, un indicator rar, care sugerează nu doar satisfacție, ci și un tip de loialitate construită prin rezultate și încredere.

Profilul respondenților arată o generație aflată exact în zona de decizie a vieții: majoritatea, 86,2%, au între 18 și 24 de ani, iar tranziția către facultate și piața muncii este în plină desfășurare. Din total, 34,8% sunt studenți, 33,6% sunt angajați, iar 15,2% combină studiile cu un loc de muncă. Aproape jumătate sunt deja activi profesional, iar pentru o parte importantă integrarea a fost rapidă, în primele luni după finalizarea studiilor. Tipul de angajator raportat de cei care lucrează indică o integrare „normală” în economia reală: preponderent sector privat românesc, dar și instituții publice și companii multinaționale.

Primii din familie care au absolvit liceul

Poate cel mai important strat al sondajului este mobilitatea educațională: există tineri care devin „primii” din familie care au absolvit liceul, „primii” care au absolvit facultatea sau chiar ambele. Într-o țară în care performanța școlară rămâne puternic dependentă de mediul socio-economic, acest tip de „premieră” are valoare de schimbare de destin, nu doar de statistică. În acest context, intervențiile educaționale sunt descrise de alumni nu ca un simplu sprijin material, ci ca o combinație între siguranță (care reduce presiunea abandonului) și sprijin relațional și educațional, prin mentorat, consiliere și activități de dezvoltare personală, adică exact lucrurile care construiesc direcție și încredere.

Impactul declarat de tineri e consistent și pe zona de competențe personale. 83% spun că le-a crescut motivația pentru educație, 81,6% indică dezvoltarea abilităților de viață, 78,2% menționează creșterea încrederii în sine, iar 75,9% spun că le-au crescut șansele de integrare profesională. Tradus în limbaj simplu, programele nu produc doar elevi care „merg mai departe”, ci tineri mai autonomi, mai ancorați și mai pregătiți să funcționeze în lume.

Un alt semnal puternic este continuitatea: relația cu World Vision nu se rupe la finalul programului. 84,6% dintre alumni declară că sunt interesați sau foarte interesați să rămână implicați în viitor, în special prin voluntariat sau mentorat pentru alți copii din mediul rural. E un mecanism de multiplicare care transformă beneficiarii în resursă comunitară și lasă în urmă un model care se auto-susține: cine a fost ajutat vrea să ajute mai departe.

Iașul devine un punct de articulare pentru ce urmează: extinderea intervențiilor în regiunea Moldovei și demararea de programe în Republica Moldova. Dacă sondajul arată ceva, e că investiția în educația rurală nu se măsoară doar în burse, ore sau kituri școlare, ci în trasee de viață care se schimbă, în praguri intergeneraționale depășite și în tineri care învață să creadă, concret, că viitorul lor poate fi construit.

Clara DIMA