„Nostalgia după Ceauşescu” loveşte şi la Iaşi. IICCMER cere intervenţie de urgenţă a preşedintelui şi premierului: „Tinerii sunt lăsaţi pradă propagandei pro-totalitare”

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a lansat un apel public către preşedintele Nicuşor Dan şi premierul Ilie Bolojan, cerând „fermitate decizională” pentru a contracara „fenomenul tot mai insidios al nostalgiei pro-totalitare”, care, susţin reprezentanţii instituţiei, ameninţă direct valorile şi instituţiile democratice.

Textul apelului este semnat deja de aproape 70 de personalităţi publice – oameni de cultură, artişti, reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti – şi vorbeşte despre un pericol care nu mai este doar abstract, ci vizibil în viaţa de zi cu zi, inclusiv în oraşe precum Iaşiul.

De la frigul din apartamente la meme-urile de pe TikTok

La aproape 36 de ani de la Revoluţia din 1989, IICCMER avertizează că România s-a îndepărtat de „datoria fundamentală” de a păstra vie memoria unui regim ilegitim şi criminal. Crimele comunismului, represiunea Securităţii, libertăţile călcate în picioare, frigul şi foametea au devenit, în discursul public actual, doar „fundal de glume, sloganuri nostalgice şi campanii de albire a trecutului”.

În Iaşi, fenomenul se vede în mai multe feluri: liceeni care declară, în discuţii informale sau pe reţelele sociale, că „pe vremea lui Ceauşescu era mai bine”, clipuri virale în care cozile, frigul şi raţiile sunt prezentate ca „vremuri ordonate”, dar şi suveniruri kitsch cu chipul dictatorului, care apar periodic prin târguri sau magazine online. Memoria fricii este înlocuită cu estetica „vintage”, iar trauma colectivă devine obiect de marketing.

„Un asalt coordonat de rescriere a istoriei”

Preşedintele executiv al IICCMER, Daniel Şandru, vorbeşte în apel despre un „asalt furibund, coordonat sistematic”, care urmăreşte rescrierea şi distorsionarea realităţii istorice recente. Nu este, spune el, un moment pentru resemnare, ci pentru asumarea acestui adevăr dureros: dacă statul nu reacţionează, memoria societăţii româneşti poate fi remodelată periculos.

În loc să fie confruntate, atrocităţile regimului comunist sunt astăzi negate, minimalizate sau prezentate în cheie pozitivă. În librării şi online, rafturi întregi cu suveniruri şi produse care glorifică perioada comunistă, politicieni care îşi construiesc capital electoral declarând public că Nicolae Ceauşescu a fost „patriot adevărat”, mii de postări generate de troli şi boţi care prezintă comunismul drept „epoca de aur”.

În Iaşi, un oraş universitar care ar trebui să fie vârf de lance în apărarea spiritului critic, nu lipsesc exemplele: elevi care ştiu mai multe meme-uri cu Ceauşescu decât fragmente despre revoltele muncitoreşti, tineri care nu au auzit de închisorile politice, dar pot recita din memoria colectivă mitul „toată lumea avea loc de muncă şi casă”.

Tinerii, ţinta principală: „Statul îşi predă pe tavă cetăţenii”

IICCMER acuză statul român că îşi „predă pe tavă cetăţenii, în special tinerii” unor forţe interesate de remodelarea mentalului colectiv prin manipulare. Scopul pe termen lung: ca societatea să ajungă, „pas cu pas”, în pragul acceptării unui nou regim autoritar.

La Iaşi, profesorii de istorie, ONG-urile şi câteva iniţiative culturale independente încearcă, de ani buni, să recupereze memoria locală a comunismului: poveşti despre familii despărţite, arestări, delaţiuni, excluderi din facultate, interdicţii de a publica sau de a călători. Dar aceste eforturi sunt adesea fragile în faţa avalanşei de conţinut online care cosmetizează trecutul.

Apelul subliniază explicit că nu mai poate fi tolerată „incapacitatea de a mobiliza resursele necesare” pentru a răspunde strategic acestei ameninţări. Cu alte cuvinte, iniţiativele punctuale nu mai sunt suficiente – este nevoie de o politică publică coerentă.

Mesajul transmis preşedintelui Nicuşor Dan şi premierului Ilie Bolojan este clar: „Timpul acţiunii ferme a sosit”. IICCMER cere folosirea tuturor instrumentelor democratice şi a resurselor instituţionale pentru a opri rumoarea tot mai puternică a nostalgiei pro-totalitare, care riscă să erodeze fundamental baza morală şi valorică a României.