„O căpușă te poate trimite la neurologie”. Bolile periculoase care încep cu o pată pe piele

Prof. Dr. Egidia Miftode, reputat infecționist și profesor la UMF „Grigore T. Popa” Iași, a adus în atenție realitatea sumbră a zoonozelor – bolile transmise de la animale la om – și rolul căpușelor ca vectori principali ai acestor infecții. Cu o experiență vastă și o voce fermă, profesoara atrage un semnal de alarmă: peste 75% dintre bolile infecțioase emergente la om provin din contactul direct sau indirect cu animalele.

Printre cele mai frecvente boli transmise prin căpușe se numără boala Lyme, febra butonoasă, encefalita de căpușe și anaplasmoza. Boala Lyme, provocată de bacteria Borrelia burgdorferi, începe adesea cu o pată roșie circulară, numită eritem migrator. Mulți o ignoră, crezând că este o simplă reacție locală. În realitate, infecția netratată poate progresa spre paralizie facială, tulburări cardiace și afecțiuni articulare cronice, uneori ireversibile. Febra butonoasă, o altă boală gravă transmisă de căpușe, se manifestă prin febră mare, dureri de cap și o leziune necrotică la locul mușcăturii. Encefalita de căpușe, o infecție virală severă, poate duce la inflamația creierului, convulsii și comă, în special la persoanele vârstnice sau cu imunitate scăzută.

„În ultima decadă, am văzut o creștere alarmantă a cazurilor de zoonoze cu debut cutanat. Pielea devine astfel o hartă a pericolului biologic, iar dacă nu știm să o citim, riscăm să pierdem startul în lupta cu boala”, avertizează prof. Miftode.

Dar pericolele nu se opresc aici. Alte zoonoze – cum sunt boala zgârieturii de pisică, toxoplasmoza, trichineloza sau infecțiile cu virusuri emergente precum West Nile, Chikungunya ori chiar tulpini gripale aviare – au devenit tot mai prezente în peisajul medical românesc. Unele dintre ele debutează cu simptome ușoare, manifestate pe piele: erupții, pete, plăgi atipice sau mici noduli. Însă ceea ce pare o simplă iritație poate anunța o boală sistemică severă.

Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor majore ale automedicației. Multe dintre aceste infecții necesită tratament specific, iar folosirea antibioticelor „după ureche” nu doar că este ineficientă, ci poate favoriza apariția rezistenței bacteriene – o amenințare globală în creștere. De aceea, orice simptom neobișnuit apărut pe piele, mai ales după contact cu zone împădurite, animale sau insecte, trebuie evaluat de medic cât mai rapid.

„Ne confruntăm cu infecții care nu mai au un profil clasic. Un pacient poate veni la dermatolog cu o leziune banală și, în câteva zile, să ajungă la terapie intensivă. Trebuie să fim cu un pas înainte”, adaugă prof. Dr. Egidia Miftode.

Pentru a preveni infecțiile transmise de căpușe sau alte animale, medicii recomandă evitarea zonelor cu vegetație deasă fără echipament adecvat, verificarea pielii după fiecare plimbare în natură și consult medical prompt în caz de mușcătură sau apariția unor pete neobișnuite.

Maura ANGHEL