Armindenii și Ziua pelinului

Sărbătoarea de Armindeni (1 mai) este una a prosperităţii. Tradiţia spune că, în ajun, se ia un pom din pădure şi se aduce în casă, după ce este curăţat de frunze şi este împodobit cu flori, spice, apoi se sădeşte în mijlocul gospodăriei. Pomul lui Mai se va tăia la seceriş, iar din făină grâului secerat se va coace prima pâine din noua recoltă. În unele sate, din tulpina pomului se pregăteşte steagul de nuntă. La casele unde sunt fete de măritat se plantează puieţi de mesteacăn.

Ziua Pelinului

De Armindeni se culeg plantele medicinale amare, pelinul fiind cea mai cunoscută poate şi pentru că despre el se spune că ar avea puteri magice. În această zi, bărbaţii pun rămurele de pelin în vin pentru ca să nu facă floare şi să nu se acrească. Planta se strecoară prin toată gospodăria, inclusiv în dulapurile cu haine, pentru a ţine la distanţă duhurile rele. De Armindeni se seamănă pepenii, castraveţii şi fasolea şi nu se lucrează în vie, în caz contrar existând riscul ca viţa să fie atacată de dăunători.

Ziua aminteşte şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod a omorât copiii, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. A doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Numele sărbătorii vine de la Sfântul Prooroc Ieremia, unul dintre cei patru mari profeţi ai Vechiului Testament şi prăznuit pe 1 mai. El a vestit atât robia poporului iudeu de către babilonieni, cât şi Naşterea lui Mesia. El a fost numit profetul lacrimilor şi al plângerilor şi se spune că toate prorocirile sale s-au îndeplinit. De Armindeni, la casele unde sunt fete de măritat se plantează puieţi de mesteacăn.

Maura ANGHEL