EXCLUSIV - România merge „în orb” în fața marelui cutremur!

* mii de clădiri nu au fost evaluate, iar statul recunoaște că nu știe câte imobile sunt în pericol * ce se întâmplă la Iași, unul dintre cele mai expuse județe din țară * un aspect surprinzător este că simpla neefectuare a evaluării vizuale rapide nu împiedică proprietarii să vândă, să închirieze sau să utilizeze clădirile

La peste o lună după expirarea termenului legal de 1 iunie 2026, impus prin Legea nr. 212/2022 privind reducerea riscului seismic al clădirilor, Ministerul Dezvoltării face o recunoaștere care provoacă îngrijorare. România nu poate spune câte clădiri trebuiau evaluate, nu are o bază națională cu imobilele încadrate în risc seismic și nici nu poate stabili dacă autoritățile locale și-au respectat obligațiile prevăzute de lege. Într-un județ precum Iași, aflat în zona de influență a cutremurelor vrâncene, aceste concluzii ridică întrebări serioase despre nivelul real de pregătire în fața unui seism major.

Legea obliga autoritățile publice și administratorii clădirilor să realizeze evaluări vizuale rapide, primul filtru prin care imobilele vulnerabile puteau fi identificate și prioritizate pentru expertizare și consolidare.

Însă, după expirarea termenului, bilanțul oficial este departe de a inspira încredere.

19.157 de evaluări, dar nimeni nu știe cât reprezintă!

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Dezvoltării prin platforma EVR, până în prezent au fost inițiate 186 de programe de evaluare vizuală rapidă, fiind întocmite 19.157 de fișe de evaluare.

Au fost recepționate evaluările pentru 3.724 de clădiri, dintre care peste 2.300 sunt locuințe, aproape 800 sunt unități de învățământ, peste 100 sunt clădiri medicale, iar restul au alte destinații.

Problema este însă alta. Ministerul admite că nu poate spune dacă aceste cifre sunt suficiente, deoarece România nu deține o evidență completă a tuturor clădirilor care trebuiau evaluate.

Practic, nimeni nu poate spune câte imobile au rămas complet în afara procesului de verificare.

Poate cea mai gravă concluzie din răspunsul oficial este că statul nu dispune de un registru național al clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic.

Datele sunt răspândite între primării, consilii județene și alte instituții, fără o centralizare unitară.

Ministerul recunoaște că știe doar situația imobilelor incluse în programele proprii de finanțare.

Cu alte cuvinte, România nu poate răspunde cu exactitate câte clădiri prezintă un risc major la următorul cutremur puternic.

Iașul, printre județele cele mai expuse unui cutremur major

Pentru Iași, această lipsă de informații este cu atât mai sensibilă.

Municipiul și județul se află printre zonele cele mai afectate de undele seismice generate de cutremurele din Vrancea. Specialiștii au atras în repetate rânduri atenția că numeroase clădiri vechi, școli, spitale și blocuri construite înainte de introducerea normelor antiseismice moderne necesită evaluări și, în multe cazuri, expertize tehnice detaliate.

În lipsa unei baze de date naționale și a unei imagini complete asupra fondului construit, este imposibil de știut câte dintre aceste imobile au fost deja analizate și câte așteaptă încă verificarea.

Clădirile neevaluate pot fi vândute și închiriate fără restricții

Un alt aspect surprinzător este că simpla neefectuare a evaluării vizuale rapide nu împiedică proprietarii să vândă, să închirieze sau să utilizeze clădirile.

Ministerul explică faptul că evaluarea vizuală este doar o analiză preliminară și nu stabilește oficial gradul de risc seismic. Abia după realizarea unei expertize tehnice complete, efectuate de un expert autorizat, o clădire poate fi încadrată într-o clasă de risc seismic, iar doar imobilele din clasa RS I sunt supuse restricțiilor prevăzute de lege.

Pentru a acoperi acest gol uriaș de informații, Ministerul Dezvoltării promite realizarea Registrului Național Digital al Clădirilor, proiect finanțat prin PNRR. Acesta ar urma să centralizeze date despre toate clădirile din România, inclusiv expertizele tehnice și încadrarea în clase de risc seismic.

Până la finalizarea proiectului însă, autoritățile admit că imaginea de ansamblu lipsește.

La mai bine de un an de la lansarea procesului de evaluare și după expirarea termenului legal, autoritățile nu știu câte clădiri vulnerabile există cu adevărat în România și câte dintre ele se află chiar în județe precum Iași, unde efectele unui cutremur puternic pot fi devastatoare.

Daniel BACIU